Sari la conținut

Termodifuziune

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Termodifuziunea este un fenomen observat atunci când un amestec de substanțe e supus unui gradient de temperatură. Constă în dezvoltarea unui gradient de concentrație într-un amestec de gaze diferite, datorită apariției în masa lui a unui gradient de temperatură[1] Zona mai caldă concentrează componentul mai ușor iar cea rece pe cel mai greu. Termenul de "efect Sorét" (sau Ludwig-Sorét) se referă doar la fenomenul observat în lichide cum ar fi solutiile ionice de halogenuri alcaline[2].

Fenomenul a fost observat la amestecuri gazoase de John Tindall (1870), iar la amestecuri lichide de Charles Soret (1879).

Descrierea cantitativă se face prin raportul de termodifuziune KT care e un factor de proportionalitate dintre gradientul fracției molare și cel al temperaturii. Fluxul molar datorat termodifuziunii e egal si de semn contrar celui prin difuzie ordinară fiind proportional cu gradientul temperaturii.

Fenomenul este folosit la separarea amestecurilor de izotopi ai diferitelor elemente chimice. Fenomenul de termodifuziune stă la baza metodelor de separare a gazelor (prin termodifuzie)

  1. ^ Dan Ștefănescu, Dragoș Sfințeanu, Mircea Marinescu, Ioan Ganea, Stoian Petrescu (coordonatori), Lexicon de termodinamică și mașini termice, Vol.IV S-Z. Editura Tehnică, București, 1991. ISBN 973-31-0223-7
  2. ^ Journal of Solution Chemistry, June 1984, Volume 13, Issue 6, pp 419-430
  • Gh Văsaru Separarea izotopilor prin termodifuziune Editura Academiei RSR, București 1972