Trafic de persoane
Traficul de persoane este comerțul cu persoane în scopul muncii forțate, sclaviei sexuale sau exploatării sexuale comerciale pentru traficant sau pentru alții.[1][2] Aceasta poate include furnizarea unui consort în contextul căsătoriei forțate,[3][4][5] sau extracția de organe sau țesuturi,[6][7] inclusiv pentru maternitatea surogat și îndepărtarea ovulelor.[8] Traficul de persoane poate avea loc în interiorul unei țări sau la nivel transnațional. Traficul de persoane este o infracțiune împotriva persoanei din cauza încălcării drepturilor de circulație ale victimei prin constrângere și din cauza exploatării comerciale a acesteia[9]. Traficul de persoane este comerțul cu persoane, în special cu femei și copii, și nu implică neapărat deplasarea persoanei dintr-un loc în altul.[10][11]
Traficul de persoane este „Recrutarea, transportul, transferul, adăpostirea sau primirea de persoane, inclusiv schimbul sau transferul de control asupra persoanelor în cauză, efectuate sub amenințare sau prin uz de forță sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, prin fraudă, prin înșelăciune, prin abuz de putere sau profitând de starea de vulnerabilitate sau prin oferirea sau primirea de bani sau de alte foloase pentru a obține consimțământul unei persoane care deține controlul asupra alteia, în vederea exploatării.” (Directiva 2011/36/EU)
Traficul de persoane este o industrie de miliarde de dolari pe plan internațional și a doua ca profitabilitate după traficul de droguri. Spre deosebire de traficul de droguri, „produsul” poate fi revândut.
În Europa, peste jumătate din victimele traficului de persoane sunt exploatate în scopuri sexuale. Victimele sunt bătute și violate în mod repetat, private de libertate și terorizate. Deseori chiar și după salvarea victimelor , acestea rămân cu traume pe viață.
În 2012, în România au fost înregistrate 1.041 de victime ale traficului de persoane, dintre care 526 au fost exploatate sexual. Aproape jumătate din femeile traficate au fost minore. (conform ANITP)
Numărul precis al victimelor nu poate fi cunoscut pentru că victimele traficului de persoane fie nu se consideră victime, fie nu vor să admită acest lucru în acte oficiale. Din aceste motive, numărul real este unul mult mai mare.
Legislația română
[modificare | modificare sursă]Articole de lege relevante în legislația română (noul cod penal intrat în vigoare în 2014) sunt:[12] Art. 182 Exploatarea unei persoane, Art. 209 Sclavia, Art. 210. Traficul de persoane, Art. 211 Traficul de minori, Art. 212 Supunerea la muncă forțată sau obligatorie, Art. 213 Proxenetismul, Art. 214 Exploatarea cerșetoriei, Art. 216 Folosirea serviciilor unei persoane exploatate.
Tipuri de trafic de persoane
[modificare | modificare sursă]Traficul de copii
[modificare | modificare sursă]Traficul de copii presupune recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea de copii în scopul exploatării. În multe cazuri, aceștia sunt exploatați sexual, inclusiv prin forțarea lor în prostituție [13][14] sau alte forme de activitate sexuală precum pornografie infantilă. Exploatarea copiilor poate implica, de asemenea, sclavie sau practici similare sclaviei, servitute sau folosirea copiilor pentru trafic de organe [15], adopții ilegale, căsătorie timpurie, recrutare în forte militare (copii-soldați) sau cerșit.
Exploatare sexuală
[modificare | modificare sursă]Organizația Internațională a Muncii susține că munca forțată din industria sexuală afectează 4,5 milioane de oameni din întreaga lume.[16] Majoritatea victimelor se află în situații coercitive sau abuzive din care evadarea este atât dificilă, cât și periculoasă.[17]
Trafic de forță de muncă
[modificare | modificare sursă]Traficul de muncă este mișcarea persoanelor în scopul muncii forțate și al prestării serviciilor.[18] Traficul de forță de muncă se întâmplă cel mai adesea în domeniul muncii casnice, agriculturii, construcțiilor, fabricațiilor și divertismentului; iar muncitorii migranți și indigenii riscă în mod special să devină victime.[16]
Trafic de organe
[modificare | modificare sursă]Vezi și
[modificare | modificare sursă]Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ „UNODC on human trafficking and migrant smuggling”. United Nations Office on Drugs and Crime. . Accesat în .
- ^ „Amnesty International – People smuggling”. Amnesty.org.au. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Child Trafficking for Forced Marriage” (PDF). Arhivat din original (PDF) la .
- ^ „Slovakian 'slave' trafficked to Burnley for marriage”. BBC News. .
- ^ „MARRIAGE IN FORM, TRAFFICKING IN CONTENT: Non – consensual Bride Kidnapping in Contemporary Kyrgyzstan” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ „Trafficking in organs, tissues and cells and trafficking in human beings for the purpose of the removal of organs” (PDF). United Nations. . Accesat în .
- ^ „Human trafficking for organs/tissue removal”. Fightslaverynow.org. . Accesat în .
- ^ „Human trafficking for ova removal or surrogacy”. Councilforresponsiblegenetics.org. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Liam.MCLAUGHLIN. „What is Human Trafficking?”. www.unodc.org. Accesat în .
- ^ Eroare la citare: Etichetă
<ref>
invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numiteUSTPR2019
- ^ Global Report on Trafficking in Persons (PDF) (Raport). United Nations Office on Drugs and Crime. .
- ^ Art. 182 Noul Cod Penal Exploatarea unei persoane Dispoziții comune | Noul Cod Penal actualizat 2015 - Legea 286/2009
- ^ Williams, Rachel (). „British-born teenagers being trafficked for sexual exploitation within UK, police say”. The Guardian. London. Accesat în .
- ^ Mother sold girl for sex, 7 mai 2010, The Age.
- ^ All publications (PDF) (în engleză)
- ^ a b „Forced labour, modern slavery and human trafficking (Forced labour, modern slavery and human trafficking)”, Ilo.org, accesat în
- ^ Siddharth Kara (). Sex Trafficking: Inside the Business of Modern Slavery. Columbia University Press.
- ^ „Trafficking for Forced Labour”, archive.vn, , accesat în
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane
- Site oficial Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați
- Documentar impresionant despre sclavia modernă: Not My Life. Traficant român: Nu le dădeam să mănânce. Le băteam cu picioarele, cu pumnii - VIDEO, 23 octombrie 2011, Mediafax - 9am.ro
- Lungul drum de la sclavie sexuală la o viață normală, 4 ianuarie 2007, Evenimentul zilei
- Traficul de ființe umane, „sclavia timpurilor moderne“: ce măsuri ia Uniunea Europeană pentru combaterea fenomenului, 20 februarie 2013, Iulia Marin, Adevărul
- Traficul de persoane: o victima poate fi vândută chiar și de patru ori, 24 mai 2010, Pompiliu Comșa, Ziare.com
- Materiale media legate de trafic de persoane la Wikimedia Commons