Virgil Ogășanu
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Virgil Ogășanu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | (84 de ani)[1] Turnu Severin, Mehedinți, România |
| Căsătorit cu | Valeria Ogășanu |
| Cetățenie | |
| Ocupație | actor |
| Limbi vorbite | limba română |
| Alte premii | |
| Ordinul Național „Serviciul Credincios” (2002) | |
| Modifică date / text | |
Virgil Ogășanu (n. 17 iunie 1940, Turnu Severin) este un actor de film, radio, scenă, voce și televiziune, precum și un pedagog român.
Biografia
[modificare | modificare sursă]În 1962 a debutat cinematografic în filmul „Doi băieți ca pâinea caldă“. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică în 1964, la clasa profesoarei Beate Fredanov, și a fost repartizat la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț. În 1965, a fost angajat la Teatrul Bulandra. Este profesor la Universitatea Hyperion din București.[2]
Distincții
[modificare | modificare sursă]Actorul Virgil Ogășanu a fost decorat la 30 mai 2002 cu Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler, alături de alți actori, „pentru prestigioasa cariera artistică și talentul deosebit prin care au dat viață personajelor interpretate în filme, dar și pe scenă, cu prilejul celebrării unui veac de film românesc”.[3]
Filmografie [4]
[modificare | modificare sursă]- Doi băieți ca pîinea caldă (1965)
- Un film cu o fată fermecătoare (1967)
- Apoi s-a născut legenda (1968)
- Răutăciosul adolescent (1969)
- Secția corecțională (1970)
- Facerea lumii (1971)
- Cavalerul tristei figuri (1971), regia Petre Bokor
- Săgeata căpitanului Ion (1972)
- Dragostea începe vineri (1973)
- Tăticul (1974) (film de televiziune)
- Pescărușul (1974), regia Petre Sava Băleanu
- Cadavrul viu (1975), regia Cornel Popa
- Speranța nu moare în zori (1976), regia Nae Cosmescu
- Premiera (1976)
- Tufă de Veneția (1977)
- Iarna bobocilor (1977)
- Clipa (1979)
- Vodevilul (1980)
- Cîntec pentru fiul meu (1980)
- Al treilea salt mortal (1980)
- Dueliștii (1983)
- Pe malul stîng al Dunării albastre (1983)
- Uimitoarele aventuri ale muschetarilor (1988) - voce
- Fiul stelelor (1988) - voce
- Stâlpii societății (1988), regia Dan Necșulea
- Călătoriile lui Pin-Pin (1990) - voce
- Ministerul comediei (1999)
- Păcală se întoarce (2006)
- Cu un pas înainte (2007) - Valerică
- Doctori de mame (2008) - Augustin Popa
- Regina (2009) - Mihai Rădulescu
- Q.E.D., (2014), regia Andrei Gruzsniczki, în rolul Martin Scăunașu,
- De ce eu? (2015), regia Tudor Giurgiu
Teatru (selecție)
[modificare | modificare sursă]Teatru radiofonic (selecție)
[modificare | modificare sursă]- Trenurile mele de Tudor Mușatescu, ca Raită
- Mioara de Camil Petrescu
- A fost odata un chirias grabit de Angela Plati
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Virgil Ogăşanu
- ^ NTERVIU Virgil Ogășanu, actor: „Am fost toboșar la nunți“
- ^ Decretul Președintelui României nr. 469 din 30 mai 2002 privind conferirea unor decorații naționale, publicat în Monitorul Oficial nr. 369 din 31 mai 2002.
- ^ CineMagia
Legături externe
[modificare | modificare sursă]Imagini
- MEMORIA EVZ. Ogășenii: el popular, ea frumoasă, 17 mai 2012, Evenimentul zilei
- VIRGIL OGĂȘANU - Ocheade cu vara, Corina Pavel, Formula AS - anul 2013, numărul 1080
- INTERVIU Virgil Ogășanu, actor: „Am fost toboșar la nunți“, 12 ianuarie 2013, Laurențiu Ungureanu, Adevărul
| ||||||||
Categorii:
- Nașteri în 1940
- Nașteri pe 17 iunie
- Actori de film români
- Actori de radio români
- Actori de teatru români
- Actori de televiziune români
- Actori de voce români
- Actori români
- Actori români din secolul al XX-lea
- Actori români din secolul al XXI-lea
- Actori români în viață
- Educatori români
- Pedagogi români
- Premiul Gopo pentru cel mai bun actor (rol secundar)
- Absolvenți ai Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București
- Decorați cu Ordinul Național Serviciul Credincios