Ziguratul Urului
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Ziguratul Urului | |
| Generalități | |
|---|---|
| Coordonate | 30°57′45″N 46°06′09″E / 30.9625°N 46.1025°E |
| Localizare | 30°57′46″N 46°6′11″E / 30.96278°N 46.10306°E, Tell el-Muqayyar, Guvernoratul Dhi Qar, Irak |
| Tip | Templu |
| Parte din | Ur |
| Istoric | |
| Fondator | Ur-Nammu |
| Construit în | Aproximativ secolul al XXI-lea î.e.n. |
| Note sit | |
| Modifică date / text | |
Ziguratul Urului (cunoscut și ca Marele Zigurat al Urului sau ca Ziguratul din Ur; în sumeriană: 𒂍𒋼𒅎𒅍 é-temen-ní-gùru „Etemenniguru”,[1] însemnând „templu al cărui fundament creează aură”)[2] este ziguratul neo-sumerian din fostul oraș sumerian Ur (în apropiere de Nassiriya), în prezent în Guvenoratul Dhi Qar, Irak. Structura a fost construită în timpul Epocii Timpurii a Bronzului (secolul al XXI-lea î.Hr.).
Ziguratul a fost excavat în anii’ 20 și anii’ 30 de arheologul brtanic Leonard Woolley.
Ziguratul sumerian
[modificare | modificare sursă]Marele Zigurat al Urului a fost construit de Ur-Nammu în onoarea zeului lunii Nanna. Masiva piramidă în trepte măsoară 64 de metri (210 de picioare) în lungime, 45 de metri (148 de picioare) în lățime și peste 30 de metri (98 de picioare) în înălțime. Înălțimea este speculată, numai fundația a supraviețuit.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Klein, Jacob (). Three Šulgi hymns: Sumerian royal hymns glorifying King Šulgi of Ur. Bar-Ilan University Press. p. 162. ISBN 978-965-226-018-5.
- ^ „The Ziggurat of Ur”. British Museum. Accesat în .
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]Materiale media legate de Ziguratul Urului la Wikimedia Commons
- Ziggurat of Ur Arhivat în , la Wayback Machine., istorie inteligentă la Khan Academy
- Ur (nume modern: Tell el-Muqayyar) la Open Context
- A brief history of the Sumerian Ziggurat at Ur Arhivat în , la Wayback Machine.
- Archaeology of ancient Iraq with a section on the ziggurat
- The Harran and Ur Latitudes, and Tell Göbekli Tepe