Sorin Hadârcă's Reviews > Visul celtului

Protagonistul lui Llosa e un personaj real, Roger Casement, recunoscut pentru meritele în apărarea drepturilor omului în Congo și Peru. La fel de adevărată i-a fost sentința pentru trădare de patrie. Cum un diplomat britanic, apreciat de toată lumea, face pact cu inamicul, încercând să smulgă independența Irlandei natale, e un mister pe care scriitorul peruan s-a apucat să-l elucideze.

După mine, distanța psihologică dintre cele două ipostaze ale "eroului" n-a fost explicată. Un idealist, în mod clar, și un romantic. Unul care, văzând "iadul pe pământ", își promite să citească "Divina comedie" (n-o face). Unul care face paralelă între atrocitățile comise în Congo și Peru și statutul Irlandei ca domeniu dependent de Coroană. În fine, unul vrăjit de trecutul eroic al țării sale, care se apucă să învețe irlandeza (nu-i reușește). Un personaj nu prea simpatic, un homosexual neasumat, care-și caută iertarea "păcatelor" în religie. Un tip cu ochii legați.

Ar fi fost mai logic dacă depista, bunăoară, că interesul Coroanei Britanice era să elimine un rival în Congo (Regatul Belgiei) sau să submineze concurența în producerea cauciucului (având interese comerciale în Asia). Simțindu-se astfel trădat, Sir Roger, ar trăda la rândul său, schimbând loialitatea față de angajator pe cea față de o patrie mică și inocentă. Dar nu am văzut această tranziție în personajul lui Llosa și asta nu m-a convins.

În general, am impresia că Mario Vargas Llosa a debutat în forță cu romanele scrise în tinerețe ("Orașul și câinii", "Povestașul" sunt superbe!), devenind treptat un scriitor de meserie, pe alocuri comercial. Păcat.