AI&ROBOȚI

O teorie a conspirației popularizată în 2017 atrage tot mai mulți adepți nostalgici. Aceștia avertizează că internetul a intrat într-o fază de declin ireversibil: guverne ticăloase, care vor să controleze minți, l-ar fi omorât.

Tuberculoza, supranumită în secolul XIX «boala romantică», poate fi astăzi diagnosticată în doar câteva minute cu ajutorul inteligenței artificiale. România, aflată pe primul loc în Europa la numărul de infectări, adoptă soluții moderne, iar multe dintre ele sunt dezvoltate local.”

Se citește din ce în ce mai puțin, iar mințile sunt ocupate din ce în ce mai mult cu trenduri de TikTok. Mulți se întreabă dacă social media și AI-ul au vreo legătură cu asta. Se pare că da.

Cele mai populare sisteme de inteligență artificială sunt construite pe modele lingvistice mari, antrenate pe mulți terabiți de texte diverse pentru a scrie cod, face calcule și răspunde la întrebări tehnice. Dar adevărata provocare este să pui AI-ul să stea la taifas cu tine.

Amenințări cu divulgarea unor secrete, suferință, halucinații din afara matricei și alianțe diplomatice pentru supremația Europei anilor 1900. Nu e un scenariu SF, ci câteva dintre dilemele etice care gravitează în jurul inteligenței artificiale.

Un nou studiu publicat în format pre-print arată că utilizarea AI-ului generativ poate crea probleme cu gândirea critică și memorarea informațiilor pe termen lung.

Dezvoltarea accelerată a modelelor de inteligență artificială a condus la provocarea de a construi, literalmente, un supraom. Unii specialiști cred că-l vom avea în mai puțin de un deceniu. Dacă e așa, suntem pregătiți? Și ce va urma după?

Modelele de limbaj de mari dimensiuni, cum e ChatGPT, schimbă modul în care oamenii interacționează cu munca și educația, iar mai nou, și cu propriile emoții. Am vorbit cu trei oameni care folosesc AI-ul pentru a cere suport emoțional, apoi am cerut părerea unei psihoterapeute despre acest fenomen. 

CFO-ul OpenAI a prezentat cu entuziasm beneficiile AGI, dar a evitat să discute și riscurile iminente. În același timp, raportul exhaustiv al Google despre AGI avertizează asupra riscurilor de abuz și subliniază necesitatea unor reglementări și pregătiri imediate.

Inteligența artificială stă de vorbă cu tine, îți rezumă cărți, scrie eseuri și cod, gândește repede, învață și nu uită niciodată. Dar cum se descurcă printre experți și cercetători?

Dacă ai avea o memorie care conține toate informațiile din istorie, formulele matematice și legile științei, în toate limbile Pămîntului ai spune că ești inteligenți? Dar dacă ai putea câștiga lejer orice meci de șah în fața lui Garry Kasparov? Conferința de presă de după s-ar putea să te dea însă de gol.

Inteligența artificială nu a apărut odată cu ChatGPT, dar influența ei a devenit o prezență constantă în viața oricui.

Aproape imediat după ce Trump anunța o investiție de 500 de miliarde de dolari în AI, DeepSeek, un model chinezesc, șoca lumea cu rezultate similare lui ChatGPT, obținute cu mai puțină procesare și consum de energie. Și nu e singura veste care vine din China.

Pentru o aplicație de rezervări ca Kiwi.com, AI-ul care să trimită acasă angajații din call center-uri n-a venit. În schimb, îi scapă de răspunsuri la întrebările simple. Cel puțin pe moment.

 Problema „roboților ucigași” era până de curând ipotetică, dar boom-ul AI din ultimii ani a accelerat dezvoltarea acestora și, mai mult, a permis testarea în zone de război. Ce se întâmplă însă dacă îi lași  să ia decizii?

Pe măsură ce lumea realizează că inteligența artificială are nevoie și de altceva decât mai mulți bani, mai multă energie, mai multe computere, CEO-ul OpenAI se străduiește să păstreze vie flacăra speranței în „superinteligență acum”.