SOCIETATE

Un studiu finanțat de UE prezintă inovații la costuri accesibile, durabile și eficiente, care pot face Europa mai rezilientă și mai competitivă.

Tinerii români au mare încredere în competențele lor digitale, dar statisticile europene arată că România rămâne pe ultimul loc la abilități digitale de bază.

De la fermele de lactate din Țările de Jos la pădurile din Spania, femeile demonstrează că mediul rural din Europa poate prospera dacă ideile și spiritul lor de conducere le sunt recunoscute.

Generația tinerilor din România este surprinzător de omogenă. Statutul de student nu mai reprezintă un factor major de diferențiere, în fața unor viziuni și experiențe comune, puternic modelate de digitalizare.

Mi-a fost un pic frică de rezultatele acestui studiu. Am pesimismul în sânge și în fișa postului. Mă bucur că n-am avut dreptate: prăpastia care mă așteptam să despartă studenții români de restul tinerilor este, în cel mai rău caz, o vale seacă. Avem, încă,timp să construim poduri. 

Tinerii din România se confruntă cu dificultăți tot mai mari în a-și continua studiile și a-și construi o carieră acasă. Reducerea sprijinului financiar, abandonul universitar ridicat și lipsa perspectivelor profesionale îi determină pe mulți să caute oportunități în afara țării.

Un studiu realizat de Zbabing pentru Fundația Friends For Friends și BRD – Groupe Société Générale care încearcă să realizeze un portret sociologic al tinerei generații din România.

Puii din supermarket nu sunt păsările din curtea bunicilor, ci păsări Frankenstein, selecționate genetic de două corporații care domină piața globală. Industria face miliarde de euro din viața scurtă și chinuită a păsărilor, în timp ce lobby-iștii blochează orice încercare de reformă. 

„În momentul în care am ajuns într-un loc în care nu mă cunoștea nimeni, am zis că aș putea fi oricine și nimeni nu va ști asta.”

Un consiliu de experți independenți (CCEIAN) analizează calitatea notelor de fundamentare ale actelor Guvernului pentru a impune decizii bazate pe date, nu pe urgențe politice. Deciziile politice, birocrația și lipsa datelor din administrație complică lucrurile.

Valurile de căldură încep să forțeze guvernele și companiile să regândească programul de lucru. În unele locuri, soluția e cât se poate de simplă: o siestă.

Adopția pare un final fericit, prin care copiii ajung la familii care îi iubesc. Dar adevărata poveste începe după ce copiii se văd în noua lor casă; când actele sunt semnate și dosarul se închide, rămân fricile, traumele și dificultatea de a dezvolta atașamente sănătoase. 

„La un moment dat, m-am trezit cu prietenul meu în tocul ușii de la cameră, care a zis: «Codrina, e trei dimineața, am pierdut avionul.»”

Pe măsură că numărul zilelor călduroase e tot mai mare, bucureștenii realizează că nu au unde să se adăpostească de soare. În plus, există discrepanțe mari între cartierele bogate și cele sărace în ceea ce privește accesul la umbră.

De la proteste cu pistoale cu apă în Barcelona la taxă de intrare în Veneția, supraturismul a devenit o problemă globală. În timp ce Europa se confruntă cu efectele negative ale propriei popularități, o nouă soluție prinde contur: turismul echilibrat. Conceptul, discutat recent în Austria, propune o armonie între vizitatori și comunitățile gazdă, căutând soluții practice pentru o conviețuire sustenabilă.

Cercetătorii sprijiniți financiar de UE au dezvoltat mini-roboți robuști, echipați cu senzori avansați, pentru a ajuta echipele de căutare și salvare să găsească supraviețuitori în urma cutremurelor și a altor dezastre.