Sari la conținut

Listă de numere

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Diagrama Euler a numerelor abundente, abundente primitive, extrem abundente, superabundente, colosal abundente, extrem compuse, extrem compuse superioare, ciudate și perfecte mai mici decât 100 în raport cu numerele deficiente și compuse.

Aceasta este o listă de articole despre numere. Datorită infinității multor șiruri de numere, această listă va fi întotdeauna incompletă. Prin urmare, vor fi incluse doar numere deosebit de notabile. Numerele pot fi incluse în listă pe baza notabilității lor matematice, istorice sau culturale, dar toate numerele au calități care ar putea să le facă remarcabile. Chiar și cel mai mic număr „neinteresant” este paradoxal interesant chiar pentru acea proprietate. Acest lucru este cunoscut sub numele de paradoxul interesant al numărului.

Definiția a ceea ce este clasificat ca număr este destul de ambiguă și se bazează pe distincții istorice. De exemplu, perechea de numere (3,4) este considerată în mod obișnuit ca un număr atunci când este sub forma unui număr complex (3+4i), dar nu și atunci când este sub forma unui vector (3,4).

Această listă se concentrează pe numere ca obiecte matematice și nu este o listă de cifre, care sunt dispozitive lingvistice: substantive, adjective sau adverbe care desemnează numere. Se face distincția între numărul cinci (un obiect abstract egal cu 2 + 3) și cifra cinci (substantivul care se referă la acest număr).

Numere naturale

[modificare | modificare sursă]
Tabel de numere naturale. Apasă pentru a
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26 27 28 29
30 31 32 33 34 35 36 37 38 39
40 41 42 43 44 45 46 47 48 49
50 51 52 53 54 55 56 57 58 59
60 61 62 63 64 65 66 67 68 69
70 71 72 73 74 75 76 77 78 79
80 81 82 83 84 85 86 87 88 89
90 91 92 93 94 95 96 97 98 99
100 101 102 103 104 105 106 107 108 109
110 111 112 113 114 115 116 117 118 119
120 121 122 123 124 125 126 127 128 129
130 131 132 133 134 135 136 137 138 139
140 141 142 143 144 145 146 147 148 149
150 151 152 153 154 155 156 157 158 159
160 161 162 163 164 165 166 167 168 169
170 171 172 173 174 175 176 177 178 179
180 181 182 183 184 185 186 187 188 189
190 191 192 193 194 195 196 197 198 199
200 201 202 203 204 205 206 207 208 209
210 211 212 213 214 215 216 217 218 219
220 221 222 223 224 225 226 227 228 229
230 231 232 233 234 235 236 237 238 239
240 241 242 243 244 245 246 247 248 249
250 251 252 253 254 255 256 257 258 259
260 261 270 280 290 300 400 500 600 700
800 900 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000
9000 10000 20000 30000 40000 50000 60000 70000 80000 90000
105 106 107 108 109 Numere foarte mari, inclusiv 10100 și 1010100

Primele 1000 de numere prime

[modificare | modificare sursă]

Următorul tabel prezintă primele 1000 de numere prime, cu 20 de coloane de numere prime consecutive în fiecare dintre cele 50 de rânduri.[1]

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
1–20 2 3 5 7 11 13 17 19 23 29 31 37 41 43 47 53 59 61 67 71
21–40 73 79 83 89 97 101 103 107 109 113 127 131 137 139 149 151 157 163 167 173
41–60 179 181 191 193 197 199 211 223 227 229 233 239 241 251 257 263 269 271 277 281
61–80 283 293 307 311 313 317 331 337 347 349 353 359 367 373 379 383 389 397 401 409
81–100 419 421 431 433 439 443 449 457 461 463 467 479 487 491 499 503 509 521 523 541
101–120 547 557 563 569 571 577 587 593 599 601 607 613 617 619 631 641 643 647 653 659
121–140 661 673 677 683 691 701 709 719 727 733 739 743 751 757 761 769 773 787 797 809
141–160 811 821 823 827 829 839 853 857 859 863 877 881 883 887 907 911 919 929 937 941
161–180 947 953 967 971 977 983 991 997 1009 1013 1019 1021 1031 1033 1039 1049 1051 1061 1063 1069
181–200 1087 1091 1093 1097 1103 1109 1117 1123 1129 1151 1153 1163 1171 1181 1187 1193 1201 1213 1217 1223
201–220 1229 1231 1237 1249 1259 1277 1279 1283 1289 1291 1297 1301 1303 1307 1319 1321 1327 1361 1367 1373
221–240 1381 1399 1409 1423 1427 1429 1433 1439 1447 1451 1453 1459 1471 1481 1483 1487 1489 1493 1499 1511
241–260 1523 1531 1543 1549 1553 1559 1567 1571 1579 1583 1597 1601 1607 1609 1613 1619 1621 1627 1637 1657
261–280 1663 1667 1669 1693 1697 1699 1709 1721 1723 1733 1741 1747 1753 1759 1777 1783 1787 1789 1801 1811
281–300 1823 1831 1847 1861 1867 1871 1873 1877 1879 1889 1901 1907 1913 1931 1933 1949 1951 1973 1979 1987
301–320 1993 1997 1999 2003 2011 2017 2027 2029 2039 2053 2063 2069 2081 2083 2087 2089 2099 2111 2113 2129
321–340 2131 2137 2141 2143 2153 2161 2179 2203 2207 2213 2221 2237 2239 2243 2251 2267 2269 2273 2281 2287
341–360 2293 2297 2309 2311 2333 2339 2341 2347 2351 2357 2371 2377 2381 2383 2389 2393 2399 2411 2417 2423
361–380 2437 2441 2447 2459 2467 2473 2477 2503 2521 2531 2539 2543 2549 2551 2557 2579 2591 2593 2609 2617
381–400 2621 2633 2647 2657 2659 2663 2671 2677 2683 2687 2689 2693 2699 2707 2711 2713 2719 2729 2731 2741
401–420 2749 2753 2767 2777 2789 2791 2797 2801 2803 2819 2833 2837 2843 2851 2857 2861 2879 2887 2897 2903
421–440 2909 2917 2927 2939 2953 2957 2963 2969 2971 2999 3001 3011 3019 3023 3037 3041 3049 3061 3067 3079
441–460 3083 3089 3109 3119 3121 3137 3163 3167 3169 3181 3187 3191 3203 3209 3217 3221 3229 3251 3253 3257
461–480 3259 3271 3299 3301 3307 3313 3319 3323 3329 3331 3343 3347 3359 3361 3371 3373 3389 3391 3407 3413
481–500 3433 3449 3457 3461 3463 3467 3469 3491 3499 3511 3517 3527 3529 3533 3539 3541 3547 3557 3559 3571
501–520 3581 3583 3593 3607 3613 3617 3623 3631 3637 3643 3659 3671 3673 3677 3691 3697 3701 3709 3719 3727
521–540 3733 3739 3761 3767 3769 3779 3793 3797 3803 3821 3823 3833 3847 3851 3853 3863 3877 3881 3889 3907
541–560 3911 3917 3919 3923 3929 3931 3943 3947 3967 3989 4001 4003 4007 4013 4019 4021 4027 4049 4051 4057
561–580 4073 4079 4091 4093 4099 4111 4127 4129 4133 4139 4153 4157 4159 4177 4201 4211 4217 4219 4229 4231
581–600 4241 4243 4253 4259 4261 4271 4273 4283 4289 4297 4327 4337 4339 4349 4357 4363 4373 4391 4397 4409
601–620 4421 4423 4441 4447 4451 4457 4463 4481 4483 4493 4507 4513 4517 4519 4523 4547 4549 4561 4567 4583
621–640 4591 4597 4603 4621 4637 4639 4643 4649 4651 4657 4663 4673 4679 4691 4703 4721 4723 4729 4733 4751
641–660 4759 4783 4787 4789 4793 4799 4801 4813 4817 4831 4861 4871 4877 4889 4903 4909 4919 4931 4933 4937
661–680 4943 4951 4957 4967 4969 4973 4987 4993 4999 5003 5009 5011 5021 5023 5039 5051 5059 5077 5081 5087
681–700 5099 5101 5107 5113 5119 5147 5153 5167 5171 5179 5189 5197 5209 5227 5231 5233 5237 5261 5273 5279
701–720 5281 5297 5303 5309 5323 5333 5347 5351 5381 5387 5393 5399 5407 5413 5417 5419 5431 5437 5441 5443
721–740 5449 5471 5477 5479 5483 5501 5503 5507 5519 5521 5527 5531 5557 5563 5569 5573 5581 5591 5623 5639
741–760 5641 5647 5651 5653 5657 5659 5669 5683 5689 5693 5701 5711 5717 5737 5741 5743 5749 5779 5783 5791
761–780 5801 5807 5813 5821 5827 5839 5843 5849 5851 5857 5861 5867 5869 5879 5881 5897 5903 5923 5927 5939
781–800 5953 5981 5987 6007 6011 6029 6037 6043 6047 6053 6067 6073 6079 6089 6091 6101 6113 6121 6131 6133
801–820 6143 6151 6163 6173 6197 6199 6203 6211 6217 6221 6229 6247 6257 6263 6269 6271 6277 6287 6299 6301
821–840 6311 6317 6323 6329 6337 6343 6353 6359 6361 6367 6373 6379 6389 6397 6421 6427 6449 6451 6469 6473
841–860 6481 6491 6521 6529 6547 6551 6553 6563 6569 6571 6577 6581 6599 6607 6619 6637 6653 6659 6661 6673
861–880 6679 6689 6691 6701 6703 6709 6719 6733 6737 6761 6763 6779 6781 6791 6793 6803 6823 6827 6829 6833
881–900 6841 6857 6863 6869 6871 6883 6899 6907 6911 6917 6947 6949 6959 6961 6967 6971 6977 6983 6991 6997
901–920 7001 7013 7019 7027 7039 7043 7057 7069 7079 7103 7109 7121 7127 7129 7151 7159 7177 7187 7193 7207
921–940 7211 7213 7219 7229 7237 7243 7247 7253 7283 7297 7307 7309 7321 7331 7333 7349 7351 7369 7393 7411
941–960 7417 7433 7451 7457 7459 7477 7481 7487 7489 7499 7507 7517 7523 7529 7537 7541 7547 7549 7559 7561
961–980 7573 7577 7583 7589 7591 7603 7607 7621 7639 7643 7649 7669 7673 7681 7687 7691 7699 7703 7717 7723
981–1000 7727 7741 7753 7757 7759 7789 7793 7817 7823 7829 7841 7853 7867 7873 7877 7879 7883 7901 7907 7919

Șirul A000040 la Enciclopedia electronică a șirurilor de numere întregi (OEIS).

Numere semiprime

[modificare | modificare sursă]

Un număr semiprim este produsul a 2 numere prime. Primele numere semiprime sunt următoarele:

4, 6, 9, 10, 14, 15, 21, 22, 25, 26, 33, 34, 35, 38, 39, 46, 49, 51, 55, 57, 58, 62, 65, 69, 74, 77, 82, 85, 86, 87, 91, 93, 94, 95, 106, 111, 115, 118, 119, 121, 122, 123, 129, 133, 134, 141, 142, 143, 145, 146, 155, 158, 159, 161, 166, 169, 177, 178, 183, 185, 187.[2]

Numere prime gemene

[modificare | modificare sursă]

Două numere impare consecutive, ambele numere prime, se numesc numere prime gemene. Primele numere prime gemene sunt:[3]

(3, 5), (5, 7), (11, 13), (17, 19), (29, 31), (41, 43), (59, 61), (71, 73), (101 , 103), (107, 109), (137, 139), (149, 151), (179, 181), (191, 193), (197, 199), (227, 229), (239, 241 ), (269, 271), (281, 283), (311, 313), (347, 349), (419, 421), (431, 433), (461, 463), (521, 523), (569, 571), (599, 601), (617, 619), (641, 643), (659, 661), (809, 811), (821, 823), (827, 829), (857 , 859), (881, 883)

Numere perfecte

[modificare | modificare sursă]

Numărul perfect este un număr întreg egal cu suma divizorilor săi, din care se exclude numărul însuși. Primele 10 numere perfecte sunt:

  1.   6
  2.   28
  3.   496
  4.   8128
  5.   33 550 336
  6.   8 589 869 056
  7.   137 438 691 328
  8.   2 305 843 008 139 952 128
  9.   2 658 455 991 569 831 744 654 692 615 953 842 176
  10.   191 561 942 608 236 107 294 793 378 084 303 638 130 997 321 548 169 216

Numere raționale

[modificare | modificare sursă]

În matematică, un număr rațional (sau în limbaj mai puțin riguros, o fracție) este un număr real care se poate exprima drept raportul a două numere întregi, de obicei scris sub formă de fracție ordinară: a/b, unde b este nenul. Numele "rațional" nu provine de la "rațiune"="gândire", ci de la "rație"="raport".

Tabelul de numere raționale notabile. Apasă pentru a
Număr zecimal Fracție Notabilitate
1 1/1 Unu este identitatea multiplicativă. Unu este în mod trivial un număr rațional, deoarece este egal cu 1/1.
-0,083 333... -1/12 Valoarea atribuită în mod intuitiv seriei 1+2+3....
0,5 1/2 O jumătate apare în mod obișnuit în ecuațiile matematice și în proporțiile lumii reale. O jumătate apare în formula pentru ariei unui triunghi.
3,142 857... 22/7 O aproximare utilizată pe scară largă pentru numărul . Este mai mare decât numărul irațional
0,166 666... 1/6 O șesime. Apare adesea în ecuații matematice, cum ar fi în suma pătratelor numerelor întregi și în soluția problemei Basel.

Numere iraționale

[modificare | modificare sursă]

În matematică, un număr irațional este un număr real care nu se poate exprima ca raportul a două numere întregi.

  • Raportul de aur, notat cu litera grecească Φ (phi majuscul) sau cu φ (phi minuscul), care se citesc „fi”, este aproximativ egal cu 1,618033 și poate fi întâlnit în cele mai surprinzătoare împrejurări.
  • rădăcina patrată a lui 2, notată , cu valoarea aproximativă de 1,4142135.
  • numărul π (pi), cu valoarea aproximativă de 3,141592653.
  • numărul e, baza logaritmilor naturali, cu valoarea aproximativă 2,7182818.
  • sin(1°) (sinusul unghiului de 1 grad).
  • logaritmul zecimal al numărului 2.
  • soluția ecuației algebrice x5 - 3x + 3 = 0. Această soluție este un număr real, irațional, deci care nu se poate exprima ca raport de doi întregi, și care însă, altfel decât s-ar putea crede, nu se poate exprima nici prin rădăcini (radicali), de nici un ordin.

Numere triunghiulare

[modificare | modificare sursă]

Un număr triunghiular este numărul de puncte dintr-un triunghi echilateral umplut uniform cu puncte. De exemplu, trei puncte pot forma un triunghi și deci 3 este un număr triunghiular. Al n-lea număr triunghiular este numărul de puncte dintr-un triunghi cu n puncte pe latură.

Echivalent, un număr triunghiular este suma primelor n numere naturale de la 1 la n.

Primele numere triunghiulare sunt: 0, 1, 3, 6, 10, 15, 21, 28, 36, 45, 55, 66, 78, 91, 105, 120, 136, 153, 171, 190, 210, 231, 253, 276, 300, 325, 351, 378, 406, 435, 465, 496, 528, 561, 595, 630, 666, 703, 741, 780, 820, 861, 903, 946, 990, 1035, 1081, 1128, 1176, 1225, 1275, 1326, 1378, 1431.[4]

Mulțimea numerelor reale este alcătuită din mulțimea numerelor pozitive și negative, cu oricâte zecimale (inclusiv cu un număr infinit de zecimale). Numerele reale sunt definite intuitiv ca fiind acele numere care sunt în corespondență unu-la-unu cu punctele de pe o dreaptă infinită: axa numerelor. Numerele reale pot fi raționale sau iraționale, algebrice sau transcendente, pozitive sau negative. Numerele reale iraționale pot fi aproximate prin numere raționale prin aproximație diofantică.

Următoarea listă include numere reale despre care nu s-a dovedit dacă sunt iraționale și nici transcendente:

Nume și simbol Valoare zecimală Note
Constanta Euler–Mascheroni, γ 0.577215664901532860606512090082...[5] Poartă numele matematicienilor Leonhard Euler și Lorenzo Mascheroni.

Este definită ca limita diferenței dintre seriile armonice și logaritmul natural. Se crede că este număr transcendent, dar nu s-a dovedit.[6][7][8][9]

Constanta Euler–Gompertz, δ 0.596 347 362 323 194 074 341 078 499 369...[10] S-a arătat că cel puțin una dintre constantele Euler-Mascheroni sau Euler-Gompertz este un număr transcendent.[6][7]
Constanta lui Catalan, G 0.915965594177219015054603514932384110774... Nu se știe dacă acest număr este irațional.[11]
Constanta lui Khinchin, K0 2.685452001...[12] Nu se știe dacă acest număr este irațional.[13]
Prima constantă a lui Feigenbaum, δ 4.6692... Se crede că ambele constante Feigenbaum sunt transcendente, dar nu s-a dovedit.[14]
A 2-a constantă a lui Feigenbaum, α 2.5029... Se crede că ambele constante Feigenbaum sunt transcendente, dar nu s-a dovedit.[14]
Constanta lui Glaisher–Kinkelin, A 1.28242712...
Constanta lui Barban 2.596536...[15]
Constanta lui Backhouse 1.456074948...
Constanta Fransén–Robinson, F 2.8077702420...
Constanta lui Lévy, γ 3.275822918721811159787681882...
Constanta lui Mills, A 1.30637788386308069046... Nu se știe dacă acest număr este irațional.(Finch 2003)
Constanta lui Murata 2.826419...[16]
Constanta Ramanujan–Soldner, μ 1.451369234883381050283968485892027449493...
Constanta lui Sierpiński, K 2.5849817595792532170658936...
Totient summatory constant 1.339784...[17]
Constanta lui Van der Pauw, π/ln 2 4.53236014182719380962...[18]
Constanta lui Vardi, E 1.264084735305...
Constanta Favard, K1 1.57079633...
Somos' quadratic recurrence constant, σ 1.661687949633594121296...
Constanta lui Niven, c 1.705211...
Constanta lui Brun, B2 1.902160583104... Iraționalitatea acestui număr ar fi o consecință a adevărului infinitului numerelor prime gemene.
Landau's totient constant 1.943596...[19]
Brun's constant for prime quadruplets, B4 0.8705883800...
Quadratic class number constant 0.881513...[20]
Constanta lui Viswanath, σ(1) 1.1319882487943...
Constanta Khinchin–Lévy 1.1865691104...[21] Acest număr reprezintă probabilitatea ca trei numere aleatorii să nu aibă un factor comun mai mare de 1.[22]
Constanta lui Sarnak 0.723648...[23]
Constanta Landau–Ramanujan 0.76422365358922066299069873125...
C(1) 0.77989340037682282947420641365...
Z(1) −0.736305462867317734677899828925614672...
Constanta Heath-Brown–Moroz, C 0.001317641...
Constanta Kepler–Bouwkamp 0.1149420448...
Constanta MRB 0.187859... Nu se știe dacă acest număr este irațional.
Constanta Meissel–Mertens, M 0.2614972128476427837554268386086958590516...
Constanta lui Bernstein, β 0.2801694990...
Strongly carefree constant 0.286747...[24]
Constanta Gauss–Kuzmin–Wirsing, λ1 0.3036630029...[25]
Constanta Hafner–Sarnak–McCurley 0.3532363719...
Constanta lui Artin 0.3739558136...
Carefree constant 0.428249...[26]
S(1) 0.438259147390354766076756696625152...
F(1) 0.538079506912768419136387420407556...
Constanta lui Stephens 0.575959...[27]
Constanta Golomb–Dickman, λ 0.62432998854355087099293638310083724...
Constanta primelor gemene, C2 0.660161815846869573927812110014... [28]
Constanta Feller–Tornier 0.661317...[29]
Limita Laplace, ε 0.6627434193...[30]
Constanta lui Taniguchi 0.678234...[31]
Continued Fraction Constant, C 0.697774657964007982006790592551...[32]
Constanta Embree–Trefethen 0.70258...

Constante fizice

[modificare | modificare sursă]

Aceasta este o listă adăugată de la articolul Constantă fizică:

Constantă Simbol U.M. Valoare cf.
CODATA 2006[33]
Valoare cf.
STAS 2848-89[34]
viteza luminii în vid m•s-1 299 792 458 (prin def.) 299 792 458 (prin def.)
permeabilitatea vidului N A-2 4π×10-7 (prin def.)
= 12,566 370 614...×10-7
4π×10-7 (prin def.)
= 12,566 370 614...×10-7
permitivitatea vidului F•m-1 8,854 187 817×10-12 8,854 187 817×10-12
impedanța caracteristică a vidului Ω 376,730 313 461... (prin def.)
constanta gravitațională m3•kg-1•s-2 6,674 28(67)×10-11 6,672 59(85)×10-11
constanta lui Planck J•s 6,626 068 76(52)×10-34 6,626 075 5(40)×10-34
constanta lui Dirac J•s 1,054 571 596(82)×10-34
masa lui Planck kg 2,176 44(11)×10-8 2,176 71(14)×10-8
lungimea lui Planck m 1,616 252(81)×10-35 1,616 05(10)×10-35
timpul lui Planck s 5,391 24(27)×10-44 5,390 56(34)×10-44
sarcina elementară C 1,602 176 487(40)×10-19 1,602 177 33(49)×10-19
masa de repaus a electronului kg 9,109 382 15(45)×10-31 9,109 388 7(54)×10-31
masa de repaus a protonului kg 1,672 621 637(83)×10-27 1,672 623 1(10)×10-27
masa de repaus a neutronului kg 1,674 927 211(84)×10-27 1,674 928 6(10)×10-27
unitatea atomică de masă kg 1,660 538 782(83)×10-27 1,660 540 2(10)×10-27
numarul lui Avogadro - 6,022 141 79(30)×1023 6,022 136 7(36)×1023
constanta lui Boltzmann J•K-1 1,380 6504(24)×10-23 1,380 658(12)×10-23
constanta lui Faraday C•mol-1 9,648 533 99(24)×104 9,648 540 2(10)×104
constanta universală a gazului ideal J•K-1•mol-1 8,314 472(15) 8,314 510(70)
zero pe scala Celsius    °C -273,15 (prin def.) -273,15 (prin def.)
volumul molar al gazului ideal,
la p = 1 atm, t = 0°C
m3×10-3•mol-1 22,413 996(39) 22,414 10(19)
atmosfera standard atm Pa 101 325 (prin def.) 101 325 (prin def.)
constanta structurii fine
-
 
7,297 352 5376(50)×10-3
137,035 999 679(94)
7,297 353 08(33)×10-3
137,035 989 5(61)
raza lui Bohr m 5,291 772 085 9(36)×10-11 5,291 772 49(24)×10-11
energia Hartree J 4,359 743 94(22)×10-18 4,359 748 2(26)×10-18
constanta lui Rydberg m-1 1,097 373 156 8527(83)×107 1,097 373 153 4(13)×107
magnetonul lui Procopiu-Bohr J•T-1 9,274 009 15(23)×10-24 9,274 015 4(31)×10-24
momentul magnetic al electronului J•T-1 -9,284 763 77(23)×10-24 -9,284 770 1(31)×10-24
factorul Landé al electronului
sin.: factorul g al electronului
-
 
-2,002 319 304 3622(15)
 
-2,002 319 304 386(20)
 
magnetonul nuclear J•T-1 5,050 783 24(13)×10-27 5,050 786 6(17)×10-27
momentul magnetic al protonului J•T-1 1,410 606 662(37)×10-26 1,410 607 61(47)×10-26
momentul magnetic ecranat al protonului
într-o sferă de H2O, 25 °C
J•T-1
 
1,410 570 419(38)×10-26
 
1,410 571 38(47)×10-26
 
raportul giromagnetic al protonului s-1•T-1 2,675 222 099(70)×108 2,675 221 28(81)×108
raportul giromagnetic necorectat al protonului
într-o sferă de H2O, 25 °C
M•Hz•T-1 42,577 4821(11) 42,577 469(15)
constanta Stefan-Boltzmann W•m-2•K-4 5,670 400(40)×10-8 5,670 51(19)×10-8
prima constantă a radiației W•m2 3,741 771 18(19)×10-16 3,741 774 9(22)×10-16
a doua constantă a radiației m•K 1,438 7752(25)×10-2 1,438 769(12)×10-2

Listă de numere cu nume

[modificare | modificare sursă]

Listă de clase de numere întregi

[modificare | modificare sursă]

Sursa: Marius Coman, Enciclopedia matematică a claselor de numere întregi. {{Coloane-listă|colwidth=30em|

Numerele Ore sunt numerele n cu proprietatea că numărul este întreg, unde și reprezintă suma divizorilor, respectiv numărul divizorilor lui n. Numerele Ore mai sunt denumite numere cu divizor armonic. Primele numere Ore sunt: [35][36]

1, 6, 28, 140, 270, 496, 672, 1638, 2970, 6200, 8128, 8190, 18600, 18620, 27846, 30240, 32760, 55860, …
(număr)|672]], 1638, 2970, 6200, 8128, 8190, 18600, 18620, 27846, 30240, 32760, 55860, …

]]

Listă de clase de numere prime

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Lehmer, D. N. (). List of prime numbers from 1 to 10,006,721. 165. Washington D.C.: Carnegie Institution of Washington. OL 16553580M. OL16553580M. 
  2. ^ Șirul A001358 la Enciclopedia electronică a șirurilor de numere întregi (OEIS)
  3. ^ Șirul A001359 la Enciclopedia electronică a șirurilor de numere întregi (OEIS), Șirul A001358 la Enciclopedia electronică a șirurilor de numere întregi (OEIS)
  4. ^ Șirul A000217 la Enciclopedia electronică a șirurilor de numere întregi (OEIS)
  5. ^ „A001620 - OEIS”. oeis.org. Accesat în . 
  6. ^ a b Rivoal, Tanguy (). „On the arithmetic nature of the values of the gamma function, Euler's constant, and Gompertz's constant”. Michigan Mathematical Journal (în engleză). 61 (2): 239–254. doi:10.1307/mmj/1339011525. ISSN 0026-2285. 
  7. ^ a b Lagarias, Jeffrey C. (). „Euler's constant: Euler's work and modern developments”. Bulletin of the American Mathematical Society. 50 (4): 527–628. doi:10.1090/S0273-0979-2013-01423-X. ISSN 0273-0979. 
  8. ^ Murty, M. Ram; Saradha, N. (). „Euler–Lehmer constants and a conjecture of Erdös”. Journal of Number Theory (în engleză). 130 (12): 2671–2682. doi:10.1016/j.jnt.2010.07.004. ISSN 0022-314X. 
  9. ^ Murty, M. Ram; Zaytseva, Anastasia (). „Transcendence of Generalized Euler Constants”. The American Mathematical Monthly. 120 (1): 48–54. doi:10.4169/amer.math.monthly.120.01.048. ISSN 0002-9890. 
  10. ^ „A073003 - OEIS”. oeis.org. Accesat în . 
  11. ^ Nesterenko, Yu. V. (ianuarie 2016), „On Catalan's constant”, Proceedings of the Steklov Institute of Mathematics, 292 (1): 153–170, doi:10.1134/s0081543816010107 
  12. ^ [1]
  13. ^ Eric W. Weisstein, Khinchin's constant la MathWorld.
  14. ^ a b Briggs, Keith (). Feigenbaum scaling in discrete dynamical systems (PDF) (Teză). University of Melbourne. 
  15. ^ A175640
  16. ^ A065485
  17. ^ A065483
  18. ^ A163973
  19. ^ A082695
  20. ^ A065465
  21. ^ [2]
  22. ^ "The Penguin Dictionary of Curious and Interesting Numbers" by David Wells, page 29.
  23. ^ A065476
  24. ^ A065473
  25. ^ Eric W. Weisstein, Gauss–Kuzmin–Wirsing Constant la MathWorld.
  26. ^ A065464
  27. ^ A065478
  28. ^ Weisstein, Eric W., Twin Primes Constant (în engleză), mathworld.wolfram.com 
  29. ^ A065493
  30. ^ [3]
  31. ^ A175639
  32. ^ Weisstein, Eric W. „Continued Fraction Constant”. Wolfram Research, Inc. Arhivat din original la . 
  33. ^ en Mohr, Peter J.; Taylor, Barry N.; Newell, David B. (). „CODATA Recommended Values of the Fundamental Physical Constants: 2006” (PDF). Rev. Mod. Phys. 80: pp. 633–730. doi:10.1103/RevModPhys.80.633. 
  34. ^ STAS 2848-89 Constante fizice fundamentale Standardul este bazat pe valorile CODATA 1986 Arhivat în , la Wayback Machine.
  35. ^ Coman, Enciclopedia…, p. 56
  36. ^ Șirul A001599 la Enciclopedia electronică a șirurilor de numere întregi (OEIS)


MatematicăTeoria numerelor --- Matematică discretă (categorie)

 • •  • •  • •  • •  • •  • •  • •  • •