Lumea Culinara

Povesti Culinare O lume cu 1001 povesti ca sa te simti bine # Urmareste blogul @ Facebook si bucura-te de povesti si retete spuse si gatite cu drag

Se afișează postările cu eticheta bucatareli cu gust. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta bucatareli cu gust. Afișați toate postările
Uneori n-ai chef, alte ori n-ai timp, dar in ambele cazuri masina de facut paine poate fi un "salvamar" util si la indemana.

Imi place sa fac aluaturi framanatate, insa mai putin sa le framant. Nu de alta, dar de mica povestea-pacalici cu "asudatul grindei" m-a prins cam prea tare si a devenit motiv de evitat aluaturile framantate. Ca sa scape de gura mea atunci cand ma punea sa o ajut si sa framant te-miri-ce fel de aluat, mama imi raspundea sec la intrebarea constanta: "Cand e gata mama?". Zicea doar: "Cand o asuda grinda". Si ma tot uitam sa vad de-a asudat. Nu asuda niciodata, motiv pentru care am invatat s-o stropesc cu apa spre disperarea mamei care isi vedea "pictati" astfel si peretii, nu doar grinzile care pentru mine erau de fapt chenarul usii. Motiv pentru care si acum, pun masina la framantat si astept sa asude "dansa" si nu eu. Si, credeti-ma, e teribil de convenabil mai ales cand ai nevoie de o cina rapida, sau ai oameni flamanzi, musafiri in asteptare si cu chef de vorba si alte asemenea grabite ocazii.  Asadar iata reteta mea de "pizza la masina de paine".

Pizza "la masina de paine"

Timp de preparare: 15 minute
Timp de coacere: aprox. 30 min.
Portii: 6 portii mari

Ingrediente: 
Pentru aluat
350 gr faina
100 ml apa
50 ml lapte
1 ou
1/2 cub de drojdie
1 praf de sare
1 praf de zahar
Pentru umplutura:
300 gr legume congelate (porumb, broccoli, varza bruxelles, mazare, morcov etc)
1 ardei rosu mare
1-2 bucati carnat afumat (optional)
2 cepe verzi
1 fir de usturoi verde
200 gr cascaval
200 ml suc de rosii condimentat dupa gust
condimente

Cum se face?

1. Puneti toate ingredientele pentru aluat in masina de paine conform cu instructiunile masinii (ingredientele uscate primele, sau ultimele, in functie de tipul masinii de facut paine). Setati pe programul scurt si lasati masina doar sa amestece si sa framante aluatul. Oprit-o cand a terminat de framantat si scoateti aluatul. Intindeti coca in tava tapetata cu foaie pentru copt si lasati-o pe masa din bucatarie. (Atentie! Aluatul trebuie sa fie mai moale, elastic, dar nu excesiv de moale. Daca mai trebuie, si in functie de calitatea fainii, mai adaugati faina.)
2. Treceti legumele congelate printr-un jet de apa fierbinte si lasati-le pe masa din bucatarie intr-o sita sa se scurga de apa. Optional, le puteti si opari cateva minute in apa clocotita si apoi sa le stoarceti bine de apa. 
3. Ungeti aluatul din tava cu sos de rosii condimentat dupa gust. Eu pun: rozmarin, salvie, chimion, sare si piper. Aseazati legumele oparite peste, iar deasupra asezati carnatul taiat felii potrivit de mari, apoi presarati ceapa si usturoiul verde, ardeiul, asezonati cu sare si piper si razuiti cascaval de-asupra. 
4. Coaceti pizza in cuptorul bine incins dinainte. 

Pofta buna!



Experiente si experiente - asa as putea defini ultimul an din viata mea. Cel putin ultimul an. Un an in care m-am indepartat cumva de bucataria traditioanla sau de creatiile si joaca cu ingredientele cunoscute, asa cum le stim cu toate si am experimentat bucate noi, moduri noi de a le prepara, ingrediente noi. Ca urmare a acestor experimente m-am pomenit cu multe kilograme in minus, cu o energie debordanta, cu o lume nou-descoperita si cu foarte multe provocari. 

Toate aceste schimbari m-au tinut departe de blog. Inca pendulez daca sa scriu sau nu despre experienta asta, sa raman la a publica retete "traditionale", -incotro? Cu toate astea, poate ca experienta mea de trecere, postata pas cu pas aici va fi de folos si altora dintre voi care ar dori sa faca schimbari, sau pur si simplu vor sa incerce ceva nou. De aceea nu vreau sa ridic osanale nici unui stil de viata. Cred ca fiecare om are dreptul la cautarile sale, la descoperirile sale, la alegerile sale. Va arat doar ce am descoperit eu, ce incerc, ce imi place, ce mi-a folosit. Sper doar sa fie la fel si pentru voi. 

Traiesc intr-o lume in care sunt un caz mai degraba izolat. Cei din jurul meu inca privesc incruntat alegerile mele culinare. Vad rezultatele, dar tot nu inteleg. Nici eu nu pot spune ca inteleg pe deplin. In aceste conditii, pentru majoritatea pofticioasa si traditionala din jurul meu, voi gati in continuare ... clasic, la orice eveniment care ne aduna impreuna. Pentru mine, voi experimenta vegan, raw vegan, vegetarian... Pot sa va spun un secret? As incerca si stilul lunarian daca ar exista vreunul astfel de stil! In acest context, pe acest blog veti gasi si retete create si gatite ca si pana acum, dar si vegetariene, ovo-lacto vegetariene, vegane/raw vegane. Toate in limita timpului de a le fotografia si posta. 

Reteta pe care v-o ofer astazi s-a nascut din disperarea de a nu mai manca orice fel de mancare pe apucate, in oras. Zilele mele de luni sunt agitate, nebune, fugarite. Cel putin in ultimele luni. Pranzul cu care ma obisnuisem, tihnit, la munca, nu mai poate fi luat nici la ora stabilita, dar nici in vreun local. Stiti voi vreun local care iti permite sa-ti mananci propria mancare in locul ofertei lor? Eu nu. Iar shaormeriile si alte asemenea "oferte" mi-au daramat munca din ultimul an in ceea ce priveste tot ce dobandisem in sanatate, greutate in minus, energie. In disperare de cauza am inceput sa caut solutii si am invatat de la altii cam ce-ar putea fi. Din ideile lor, mi-am creat propria reteta. A iesit o minunatie de baton super-gustos. Si cred si foarte nutritiv si furnizor de energie "la pachet".

Baton raw vegan "Pranz energetic"


 Timp de preparare: 30 minute
Nr. portii: 7 pana la 10 batoane
Ingrediente:

1 para
1 mar
1 banana
1 kiwi
50 gr smochine uscate
50 gr curmale fara samburi
50 gr merisoare uscate
50 gr stafide
50 gr ananas confiat
50 gr caise uscate
100 gr fulgi de cocos
1 lingura miere poliflora
150 gr fulgi de ovaz
1 lingura tarate de physillum
1 lingura tarate de ovaz
1 lingura seminte de chia
1 lingura seminte de canepa raw
50 gr migdale crude
80 gr alune crude
80 gr seminte de floarea-soarelui crude
50 gr seminte de dovleac crude
50 gr seminte de caju crude
½ lingurita din : pudra de mesquite, horny goat, grau, kelp, seminte de in

Cum se face?

1. fructele proaspete se pun in blender (fara coji si fara samburi; eu am pastrat coaja la mar si la para) si se dau prin blender pana obtii un amestec de consistenta unui pireu;
2. adaugi prunele uscate, smochinele si curmalele, dar si semintele, fulgii de ovaz si taratele si amesteci cu blenderul pana obtii un "aluat" mai moale;
3. scoti compozitia din blender, o pui intr-un vas mai mare de plastic (nu folosi metal), adaugi mierea, vanilia, fructele confiate taiate cat de mare sau de mici doresti, ingredientele pudra si amesteci cu mana. Daca e prea moale compozitia mai adauga fie tarate fie fulgi de ovaz. Eu am pus fulgi pentru a fi mai crocant batonul.
4. pe o folie pentru alimente asezi seminte (migdale, cocos, fulgi) apoi compozitia modelata cu mana umezita usor si legi la capete; preseaza batonul daca nu doresti sa fie rotund. O versiune mai rapida este sa pui hartie de copt pe fundul unei tavi, semite peste hartie, sa presezi compozitia in tava, sa o decorezi cu seminte si sa dai batoanele sau tava la frigider pentru 3 pana la 6 ore, sau peste noapte.

Pofta buna!

Nu stiu de v-am lipsit ori poate nu, insa stiu sigur ca am dus dorul blogului culinar. Doar ca timpul si alte multe obligatii de viata m-au obligat sa raman o vreme departe de locul acesta. Se zice in popor ca oamenii au două mari bucurii, dintre care cea mai mare e intotdeauna ultima si anume: se bucura nespus cand le vin musafirii, dar cel mai mult se bucura cand le pleacă oaspetii.

Eu una sper ca voi, cititorii mei să nu simtiti astfel. Ci dimpotriva sa ne bucuram impreuna de o dulce regasire.

Nu va pot promite ca voi reusi sa tin pasul si să fiu constanta in a scrie si a publica pe blog. Mai degraba public retetele pe pagina mea de Facebook doar in imagini. Scrisul si blogging-ul e o pasiune dulce-amara, mereu tributara vietii dincolo de mediul online. Insa va promit ca voi reveni si sper, voi reveni mereu cu noutati care sa va fie de folos.

Cheescake imbulinat cu ciocolata

Timp de preparare: 20 de minute, timp de coacere 45 minute
Nr. portii: 8 până la 12 felii

Ingrediente


Pentru blat
500 gr biscuiti populari sau, de preferata cu fulgi de ovaz
3-4 linguri de zahar
100 gr unt topit
4-5 linguri de cacao
100 gr nuci sau alune 

Pentru crema alba
600 gr crema de branza sau, branza de vaci degresata
8 linguri de smantana
1 baton vanilie
3 oua
5-6 linguri de zahar tos

Pentru crema cu ciocolata
70 gr ciocolata neagra (70% cacao)

Cum se face?

  1. Sfarama biscuitii grosier, adauga nucile sau alunele taiate bucati potrivit de mari, adauga zaharul, cacaoa si la final untul topit; framanta putin pana se leaga aluatul si pune coca pe fundul unei tavi de tort apoi lasa-l la o parte;
  2. amesteca branza cu zaharul, vanilia, smantana si adauga pe rand galbenusurile amestecand usor dupa fiecare; adauga albuaurile batute spuma;
  3. din compozitia alba pastreaza o cana (ca de ceai), restul toarn-o peste blatul din biscuiti si nuci;
  4. in compoziția pastrata pune ciocolata topita pe bain-marie si amesteca; pune compozitia cu ciocolata intr-un sprit, sau intr-o punga pe care o tai usor la un colt si preseaza, facand buline in compozitia alba;
  5. pune tortul in cuptorul incalzit in prealabil si lasa-l la foc mic pentru 40-45 de minute, apoi stinge focul si mai lasa-l in cuptor incă 1 ora.

Pofta buna!


Acest meniu l-am preparat pentru Craciunului anului 2011. Pe masura ce reusesc sa completez retetele si sa le public voi crea si link-urile din aceasta postare.

Sper sa aveti rabdare, iar eu sa reusesc sa-l completez pe parcurs, in aceasta saptamana.

Multumesc si va doresc spor la treaba intr-o perioada cu siguranta aglomerata!
Daca cineva mi-ar fi spus cu catva timp in urma ca voi ajunge sa mananc soia si ca o sa-mi si placa, as fi ras copios. Nu m-au putut deprinde cu aceste gusturi nici macar anii buni lucrati alaturi de japonezi, coreeni, indonezieni si alte asemenea natiuni conlocuitoare, altminteri temporare pe ale noastre meleaguri miorlaitice...ma scuzati! - Mioritice. M-a deprins curiozitatea de a incerca ceva nou si de a face schimbari mai mult decat necesare in meniul de pana acum.

 Si revenind la bucatarie, mancarica asta de soia boabe face toata munca. E consistenta, plina de proteine, foarte gustoasa si... chiar inedita, pentru cei mai putin obisnuiti cu ea.

Mancarica de soia boabe la cuptor

Timp de preparare: 60 min
Portii: 12
Ingrediente:
1 punga de soia boabe bio (500 gr)
1 dovlecel mic
2-3 cepe rosii potrivit de mari
1 morcov potrivit de mare
3-4 catei de usturoi
2-3 ardei rosii sau galbeni
5-6 rosii pentru gatit
sare, piper, rozmarin, ardei iute, busuioc proaspat, marar si patrunjel - dupa gust

Cum se face?
1. pune soia la inmuiat in apa calduta cu o seara inainte de a o gati si, ulterior fierbe-o in oala sub presiune minim 20 de minute (daca e uscata de mai mult timp s-ar putea ca rehidratarea ei sa nu se faca bine nici macar peste noapte, si sa ramana dura la fiert,chiar daca o fierbi mai mult timp);
2. in timp ce fierbe soia, curata si taie fideluta toate celelalte legume, inclusiv morcovii si pune la calit in urmatoarea ordine: ceapa, morcovii si ardeii, adauga apoi dovlecelul si dupa ce dovlecelul devine sticlos, adauga rosiile; 
3. adauga soia fiarta, adauga ardeiul iute, sarea si piperul, adauga apa in care a fiert soia pana fara a acoperi compozitia complet, amesteca bine si lasa la cuptor pana scade apa si se formeaza un sos mai fluid;
4. scoate mancarica de la cuptor si adauga-i mirodeniile si verdeturile, mai amesteca putin si daca doresti sa se rascoaca putin mai las-o la cuptor pentru 10-15 minute sau serveste-o pe loc.

Pofta buna!

Paste vegetariene cu ciuperci si seminte
Cu totii cred, am trait experiente de viata interesante in calatoriile noastre. Iar unele locuri ne-au ramas la inima mai mult ca altele. Ce faci insa cand descoperi ca locul tau, casa ta e o alta tara si nu cea in care te-ai nascut? Cand prin toti porii respiri limba aceea pe care o inveti mai repede decat ti-ai invatat limba materna, si lumea aceea, cand prin tot ceea ce esti tu, raspunzi perfect lumii aceleia cu tot ce este ea?

Suna banal sa spui ca spaghetele, ori pizza iti aduc gustul Italiei pe cerul gurii. Si totusi, mie mi se intampla asa, poate la fel li se intampla si altor mii de oameni pasionati de acest colt de lume fascinant. Pentru mine personal, Italia este cea mai frumoasa experienta de viata de pana acum. Si cea mai provocatoare. O experienta de viata cu parfum dulce de drag de oameni si de viata pe care o redescopar cu mare placere ori de cate ori revin la retetele invatate de la bunicile italiene care m-au adoptat rapid si fara rezerve si pe care mi-as dori enorm sa le revad, daruindu-le putina aroma locala.

Asa se face ca trecand usor-usor spre versiunea vegetariana si raw vegan ca stil de viata, mi-am adaptat si gusturile si retetele favorite. Nu m-as putea desparti de gustul Italiei, de mancarurile ei si de amintirile dragi mie in tot atatea chipuri de oameni care m-au inconjurat cu atata drag.

Paste vegetariene cu ciuperci si seminte

Timp de preparare: 30 min
Nr. portii: 6-8, in functie de marimea portiei
Ingrediente:
1 pachet de spagetti de 500 gr
500 gr ciuperci
sare, piper
1 lingura de condiment din legume Vito
100 ml ulei
3 cepe verzi sau uscate, potrivit de mari
2 rosii potrivit de mari
1-2 linguri seminte de susan
1 lingura seminte de in

Cum se prepara?

1. fierbe pastele conform cu indicatiile de pe pachet si fierbe-le al dente; scurge-le si racoreste-le cu apa rece pentru a opri procesarea amidonului din ele si lasa-le la o parte;
2. curata legumele; taie ceapa cubulete (daca e uscata), taie ciupercile in bucati mai mari (eu am folosit ciuperci Champignon pentru ca doar din acestea aveam; insa poti folosi orice  soi de ciuperci iti place); pune legumele la calit intr-o lingura-doua de ulei si 2-3 linguri de apa;
3. dupa ce s-au calit ceapa si ciupercile si a scazut apa de pe ele, adauga rosiile tocate in cuburi potrivit de mari, adauga putina sare si condimentul de legume (poate fi vegeta) si lasa pe foc pana se formeaza un sos potrivit de consistent; condimenteaza compozitia dupa gust cu sare (daca mai e nevoie), piper si alte condimente dupa plac (eu am adaugat putin oregano, salvie si rozmarin);
4. rastoarna pastele in compozitia de rosii cu ciuperci, amesteca putin si presara cu seminte de in si de susan dupa gust. Atentie! Nu pune mai mult de 1 lingurita de seminte de in peste mancare; poti pune insa mai multe seminte de susan.

Pofta buna!

Supa vegetariana de conopida
Mai in primavara ma intrebam daca si cum ar fi sa devin vegetariana. Ei bine, e un drum lung, uneori dificil, alteori extrem de incitant, o provocare. Dar o provocare placuta.

Undeva prin internet, incercand sa invat cum sa devin vegetariana am descoperit ca cartea de bucate a Centrului Herghelia.. Despre acest centru stiu destul de multe inca de la infiintarea lui. Prieteni in nevoie au apelat la ei, cu rezultate. Am cumparat cartea si am descoperit stiinta de a fi vegetarian. Nu respect retele intocmai. Am dorit sa invat principii, ca sa pot sa-mi las creativitatea libera in a ma juca cu produsele.

Pentru toti cei care au nevoie de o schimbare alimentara, de o dieta care sa le permita ramanerea in limitelenormale ale greutatii eu una cred ca versiunea vegetariana de alimentatie este una care te ajuta din toate punctele de vedere. Inca sunt un invatacel si incerc sa adun informatie, sa schimb, sa devin, insa impartasesc cu voi ceea ce descopar si imi place (pentru ca nu toate retetele vegetariene sau raw vegan imi plac).

Supa in care sa nu fi fiert urma de os, ori carne a fost o problema de depasire a unei limite pentru mine. Daca si voi sunteti ca mine, cu siguranta cel putin la inceput o sa fiti convinsi ca supa fara carne n-are nici urma de gust, ca e "lesinata". La inceput asa mi-a transmis gustul. Nutritionisti, prieteni, m-au invatat sa am rabdare: "Dupa ce te vei detoxifiat complet ai sa descoperi gustul legumelor asa cum nu l-ai cunoscut niciodata inainte ca mancator de carne". Am ras. Dar a fost asa. Si pentru prima oara pot spune ca fac diferenta foarte clara intre buchetele de arome pe care le ofera fiecare leguma. Descopar o lume noua, fascinanta si mult mai diversa decat cea de dinainte :). 

Cum ti se pare "experimentul vegetarian"?

Supa vegetariana de conopida

Timp de preparare: 30 min
Nr. portii: 10
Ingrediente:
1 conopida mijlocie
2 cartofi
3 morcovi
1 radacina de pastarnac
1/4 telina
2 cepe potrivite 
3 catei de usturoi
1 ardei (de preferinta rosu)
1 lingura de vegeta (de preferinta ar fi cea produsa in casa)
putina sare de mare (dupa gust)
verdeata: frunze de telina, patrunjel si putin marar
zeama de limeta sau bors (dupa preferinta), 

Cum se face?
1. Curata si spala toate legumele; taie morcovii si pastarnacul rondele, razuieste telina, taie cartofii cuburi potrivit de mari; taie ardeiul cuburi mici, fa la fel si cu ceapa; pune legumele in oala cu o lingura-doua de ulei de masline si cateva linguri de apa si lasa sa se caleasca astfel pana cand ceapa devine sticloasa; 
2. adauga apa fierbinte peste legume si fierbe la foc potrivit pentru aprox. 20 de minute, pana cand legumele s-au fiert; adauga usturoiul zdrobit cu dosul cutitului si mai lasa supa sa dea un clocot;
3. la final, opreste focul si adauga vegeta, sarea (dupa gust) si zeama de limeta ori borsul (personal am preferat limeta pentru aroma ei mai bogata si mai rafinata) si verdeata. 

Pofta buna!

Aniversare cu gust de ... Asia
Prietena mea cea mai buna a fost rasfatata zilei de astazi. A fost ziua ei de nastere si stiam cat isi dorea sa aiba parte de surprize fel de fel, de bunatati, de rasfat si cadouri frumoase. Cred ca e cel mai mare fan al meu in bucatarie si cel mai sincer critic, ori de cate ori ceva nu ii vine tocmai pe gust, desi, in ultimii ani si-a largit mult "paleta" de degustari si placeri gurmande.

Asa ca dincolo de cadoul din care n-a lipsit cartea (cum altfel?!), mi-am suflecat manecile si am purces la treaba. Meniu? Asiatic, mai precis de inspiratie Thai si indoneziana. Ca la momentul in care m-am aflat fata in fata cu ingredientele, creativitatea mea a luat-o razna si si-a facut de cap cum a stiut ea mai bine, iar eu n-am impiedicat-o spre marea mea delectare.

Si meniul a fost ... scurt:
1. Orez parfumat cu ghimbir si lamaie
2. Cuburi de pui caramelizate cu mango si grapefruit
3. Pachetele cu legume aromate si chutney picant de ardei copt
4. Coronita crocanta cu urda dulce, fructe de padure si sos de iaurt (o minune usoara si parfumata!).

Promit sa revin si cu retetele in curand. Ia sa vedem ce va tenteaza?
Cozonac delicios si rapid facut in masina de paine 
Profit de boala! M-a prins si ma tine prizoniera in camera mea si ca sa-mi omor timpul scriu. Ajung in sfarsit sa pot scrie si in blog. Atat cat reusesc sa fac asta inainte sa reinceapa "sezonul de ameteli" si alte bucurii gripacioase.

In duminica asta, timpul mi-a ajuns prea putin si la fel si cheful sa ma apuc de dulcegarii. Asa ca am cautat o solutie rapida si buna, numai buna de multumit iute musafiri multi si pretentiosi. Si cui nu i-ar conveni sa stea la taclale in timp ce o masinarie face toata treaba? Eu una m-am bucurat sa am la indemana tehnologia din masina mea de paine. Si iata si reteta!


Timp de realizare: aprox. 2 ore
Ingrediente
1 ou
500 gr faina
120 ml iaurt 
150-200 ml lapte
1 cub de drojdie
3 linguri de unt rece, taiat cuburi mici
4 linguri de zahar pudra
1 varf cutit de sare
zeama stoarsa de la 1 lamaie
coaja razuita de la 1/2 lamaie
100 gr de curmale taiate cubulete, fara samburi
100 gr nuci macadamia
100 gr stafide sau 50 pana la 100 gr lamaie confiata, cuburi

Cum se face?
1. In functie de instructiunile masinii tale de facut paine pune mai intai ingredientele uscate (faina, fructele, zaharul pudra, sarea) sau ingredientele umede (oul, iaurtul, laptele, 1/2 din cantitatea de suc de lamaie stoarsa, coaja de lamaie stoarsa); adauga toate ingredientele strict in functie de instructiunile masinii tale de facut paine;
2. adauga drojdia si programeaza masina pe programul rapid de facut paine (framantat+copt); masina mea are un program ultra-rapid de 1 h 50 min, insa cozonacul va ramane mai dens);
3. lasa cozonacul sa se "rasufle" putin in masina de paine dupa ce s-a terminat programul de framantat si copt, apoi scoate-l pe un servet de bucatarie curat si acopera-l bine pana la momentul in care decizi sa-l incepi si sa-l aduci pe masa.

Mici secrete: E si mai bun, daca  amesteci cealalta parte de suc de lamaie cu 4-5 linguri de zahar pana obtii o pasta fluida si albicioasa si o intinzi peste crusta cozonacului scos din masina de paine si caldut inca. Eu asa am facut si a fost o bunatate!


Daca masina ta de paine nu coace o paine mai mare de 900 de gr, redu cantitatea de faina cu 100 gr,  iar laptele si iaurtul cu 50 ml/gr.

Pofta buna!


Verine de spuma de ficat cu fructe  

In timp ce degustam verinele astea cu iz parizian am primit invitatia sa ma alatur concursului Electrolux: Cube by Electrolux.  Milano este o destinatie pe care n-ar trebui s-o rateze nimeni. Face parte dintre acele orase pe care merita sa-l iei la pas incet, si cu rabdare si sa-i admiri frumusetea, un mix de contemporaneitate si istorie.  Mi s-a parut interesanta ideea unui restaurant creat si folosit ca promovare a unor produse electrocasnice. E un concept inovator si interesant, atat de interesant incat voci din lumea presei de pe-afara il numesc chiar: "restaurantul viitorului".  Iar verinele mele s-ar potrivi, zic eu, cu ideea acestui concept de PR inedit. Si mi-a placut si ideea concursului chiar daca particip doar de dragul ideii.
Pentru curiosii care cunosc Bruxelles-ul, cine s-ar fi asteptat sa gasesti taman in acel loc un restaurant Cube? Marturisesc ca eu una nu. Dar cu siguranta ca ii voi cauta atunci cand voi ajunge in oras.  Cel putin pozele trebuie sa fie fantastice cand stai in restaurantul asta, daca mancarea poate nu va reusi sa te convinga, fiind prea avangardista in gusturi. Pana atunci am dat o fuga virtuala ,evident, si m-am plimbat prin Cube. Senzatia e interesanta! Incercati si voi! :) Si pentru ca senzatia sa fie completa, atunci cand te vei gandi si tu la "cum ar fi daca...?"  iata si reteta. Atentie! Reteta doar pentru gurmanzii cu tupeu! Daca ai inchide ochii pentru o secunda si ti-ai plimba limba pe cerul gurii, ti-ar ramane o senzatie de zbor catifelat, o armonie de arome fine, fructate si inedite. Ti-ar umple gura de parfum necunoscut si mintea de placere care s-ar transmite in fiecare fibra a trupului tau armotit de asteptarea incordata a urmatoarei portii. Spumos, usor si parfumat, umed si plin de culoare, consistenta de fruct si putin echilibru siropos, balsamic. Respira. Acum e vremea sa intri in bucatarie sa incerci sa recreezi acest "plaisir de la Belle Epoque" in felul tau si sa ti-l oferi din toata inima.
Verine de spuma de ficat cu fructe
Timp de preparare: 90 minute
Ingrediente: 
- pentru spuma de ficat:
120 de ml frisca din smantana (neindulcita)
50 gr foie gras, sau ficat de gasca de calitate buna
1 ou
2 linguri mari de otet balsamic
- pentru chutney de mango:
1/3 dintr-un fruct de mango mare
15 gr. zahar pudra
1/2 caciulie de usturoi
1 praf de scortisoara
1 stea de ananas
cardamom dupa gust
cateva seminte de coriandru
1 pahar de vin alb de calitate
Cum se face?
1. curata coaja fructului de mango si extrage samburele; taie fructul in cuburi potrivit de mici; presara zaharul peste fructe, adauga cardamomul, coriandrul, usturoiul si vinul si la fel si scortisoara si lasa sa fiarba la foc mic, pana obtii un amestec gros; amesteca din cand in cand; daca s-au inmuiat fructele bine (fara sa se sfarame), ia cratita de pe foc si lasa chutney-ul la racit;
2. daca n-ai gasit foie gras, atunci gateste ficatul de rata, punandu-l cu putina apa, fara sare sa fiarba sub capac, pana se inmoaie; adauga putin vin si doar la final sare si piper dupa gust; lasa-l la racit, apoi macina-l fin, la consistenta unei creme;
3. bate frisca lichida la consistenta unei spume usoare si fine (nu a unei smantani cremoase), adauga ficatul, galbenusul si 1 lingura de balsamic; mai bate putin sa se intareasca fara a deveni rigid, apoi adauga albusul de ou batut spuma batut cu putina sare si in care ai pus putin piper alb (daca iti place un gust mai aromat)
4. cladeste in pahare, in straturi: un strat de chutney de mango, apoi un strat de spuma de ficat; decoreaza cu 2 linguri de otet balsamic pe care le-ai lasat sa scada pe foc mic pana lichidul a capatat consistenta siropoasa;
5. decoreaza cu nuci prajite si netaiate.
Mici secrete:
  • ficatul sa fie proaspat, la fel si foie gras-ul daca il gasesti si sa le pui bine racite in spuma de frisca de smantana neindulcita;
  • fructul de mango sa fie bine copt, altfel fierberea va fi indelungata si rezultatele nemultumitoare; dar sa nu fie nici prea copt si sa se sfarame in timp ce il decojesti; ai nevoie de fruct nu de pireu de mango;
  • tine paharele la frigider pentru aproximativ 20 de minute inainte sa le aduci la masa.
Pofta buna!
Salata fructata de cus-cus cu citrice
Am acceptat cu drag provocarea Mitinitei din prima zi de munca a anului. Am ales una dintre retetele pe care le-am oferit musafirilor mei la cina dintre ani si m-am inscris la "Dulce Romanie - provocarea lunii ianuarie 2012" pe care o gasiti aici. Va recomand cu drag sa participati si voi. E o coumunitate calda si placuta, cu oameni deschisi si prietenosi.

Revenind la reteta. In acest an, bazandu-ma pe experienta anilor trecuti am intocmit mult mai atent meniurile astfel incat, cina dintre ani sa nu fie una prea consistenta si sa nu le dea dureri de cap ori de ficat oamenilor.

La fel,  primul pranz din 2012, si el marcat de prezenta prietenilor si a familiei la masa, l-am gandit ca o celebrare mai degraba a papilelor gustative decat a satietatii, cu un meniu echilibrat, in care gusturile sa fie surprinse la fiecare imbucatura.

Am obtinut oameni fericiti, daca e sa ma iau dupa reactiile lor din timpul meselor si dupa, cand se minunau ca nu se simt incarcati desi au mancat copios si consistent, iar eu am mai invatat ceva, experimentand :).

Salata fructata de cus-cus cu citrice

Timp de preparare: aproximativ 45 min
Portii: 8 portii mari

Ingrediente:
300 gr cus-cus/bulgur fin 
3 portocale potrivite ca marime
1 lamaie
1 grapefruit mai mare
1 rodie mai mare
300 gr piept de pui dezosat si fara pielita
sare, piper, ulei din samburi de struguri


Cum se face?
1.  Taie din pieptul de pui fileuri, pe care le bati usor cu un ciocan special de bucatarie; sareaza si pipereaza fileurile de piept de pui si prajeste-le pe grill, apoi lasa-le la racit;
2. alege un cus-cus fin, facut din grau si nu din aluat de taietei; il poti gasi pe rafturile hypermarket-urilor la preturi bune; pregateste un platou sau o cratita intinsa si un ibric, la fel si o salatiera;
3. pune la fiert in ibric 100 ml apa, sucul stors de la o jumatate de portocala, sucul stors de la o jumatate de lamaie, putina sare; cand amestecul clocoteste, ia-l de pe foc si varsa-l in platou, sau in cratita pregatita dinainte, in care ai pus o lingura de ulei din samburi de struguri; adauga 150 gr cus-cus-ul in ploaie (trebuie ca apa si cus-cus-ul sa fie in proportie de 1:1); acopera recipientul si lasa-l sa stea 5 minute; dupa 5 minute afaneaza cus-cus-ul cu o furculita, usor, sa nu-l terciuesti; goleste cus-cus-ul in salatiera si repeta procedura pentru cantitatea ramasa;
4. decojeste grapefruitul, restul de portocale, taie-le in cuburi potrivit de mari; scoate semintele de rodie si pastreaza sucul;
5. taie pieptul de pui prajit pe grill si racit in fasii lungi si subtiri si amesteca-le cu fructele si cu cus-cus-ul oparit; mai adauga sare daca e cazul si sucul de rodii; amesteca usor cu o furculita pana se combina armonios ingredientele si lasa la rece, acoperit, pentru minim 30 de minute sa se intrepatrunda gusturile.

Mici secrete: Daca rodia are prea multe seminte, pastreaza-le intr-o cana/pahar si adu-le la masa in momentul servirii, ca mesenii sa-si poata completa salata dupa cum simt.

Pofta buna!

Meniu sarbatoresc - An Nou 2012
  • Tort Spuma de ciocolata cu chilli si arome inedite
  • Salata in straturi cu pui exotic
  • Salata Deliciu de andive cu nuci
  • Salata de cus-cus fructata
  • Rulada de ou fantezie
  • Prajitura cu fructe de padure si crema spumata
Incep anul cel nou si pe blog, dorindu-va sa fiti fericite si inspirate sau, dupa caz, fericiti si insipirati, Sa va bucurati de noroc si zile senine, de relatii armonioase si pline de semnificatie.

In fiecare inceput de an obisnuiesc sa-mi iau jurnalul si sa imi imaginez traseul de viata pentru cele 300-si-ceva de zile care se aliniaza in fata oricaruia dintre noi. Am ajuns si la capitolul blog, cu care marturisesc sincer ca nu prea stiu ce sa fac.

Trecand prin blogosfera culinara am vazut si suparari mari, si acuzatii de furturi, si abandonuri ca urmare a acestor suparari, si frustrari, bisericute si bisericute alcatuite ca in viata, de reguli greu de cuprins in cuvinte pentru ca poate fac parte dintr-o chimie a senzatiilor nascute intre oameni.

Si totusi, din lista de bloguri culinare pe care obisnuiam sa o urmaresc, mai bine de jumatate par a fi abandonate, sau oricum n-au mai fost actualizate in ultimele 4-6-12 luni ori, - ca in cazul acestui blog - au fost actualizate sporadic. Am sesizat ca exista  cateva asemanari intre aceste bloguri: le lipsesc comentatorii, dar au o lista relativ constanta de cititori; lipseste oarecum interactiunea desi nu sunt lipsite de creativitate. Par a fi de regula oameni carora nu le-a lipsit creativitatea, ci prietenii.

Meniu de Craciun 2011
  • Tort surpriza de portocale si ciocolata
  • Verine de spuma de ficat si fructe
  • Isler creativ cu spuma de ciocolata si cafea 
  • Salata delicioasa de varza rosie cu nuci si alte bunatati
  • Salata a la russe
  • Ciorbita-crema de sfecla rosie cu clatite speciale
  • Minitarte-surpriza cu fructe
Mai tineti minte "Caietul cu retete" in care Geta traducea si refacea niste retete minunate, culese din spatiul rusesc? Ca prezentare, ingrediente si combinatie a acestor ingrediente, putine bloguri culinare romanesti o egalau. A revenit dupa o lunga pauza.

Bucataria Romaneasca - un proiect destul de ambitios la inceput, neactualizat de un an incoace.

Ceva Dulce - un blog simpatic si cald, sincer. Poate nu cel mai creativ, dar placut.

Gatitul o placere - al Meliandei, nici el actualizat in ultimele luni, dar plin de retete peste care merita sa arunci un ochi, sa lasi un comentariu pentru stradania  autoarei si sa te inspiri nitel pentru vreo noua reteta.

Lista ar putea continua. Nu-mi doresc sa devin patetica. Dar mi-as dori in 2012 pentru blogosfera culinara sa fie un an in care creativitatea sa fie mai la ea acasa. In 2011 blogosfera a fost plina de reproduceri ale unor retete de pe toate meleagurile. Lumea a parut a se intrece in cat de bine pot fi realizate retetele creative ale altora. Mi-as dori sincer ca in 2012 sa fim mai mult noi insine, sa cream mai mult, mai bine, sa apreciem mai mult eforturile celor din jurul nostru, sa ne respectam mai mult - apropo de furturile de idei si de retete de care se plangea mai zilele trecute si Sara Mike, sa avem curajul sa ne jucam in bucatarie cu riscul de a mai si gresi.

Spre o blogosfera culinara mai calda si mai primitoare in 2012 :).

La multi ani tuturor!

Ciorbita inedita pentru duminici de sarbatoare in familie
Va propun pentru sarbatoarea care se apropie o ciorbita inedita de pui cu gutui si smantana, o minune de mancare parfumata.

In realizarea ei m-a calauzit traditia culinara maghiara cu care am copilarit. Am unit gustul Ardealului in splendoarea lui cosmopolita si am mutat "Mica Europa" in farfurie. Incercati reteta daca va plac aromele intense si exotice, aventurile papilelor gustative.



Ingrediente:
400 gr carne de pui, de preferinta piept de pui
200 gr carne de vita 
2 mere gutui
1 mar Ionatan
2-3 cartofi potrivit de mari
2-3 morcovi
1 radacina mica de telina cu frunze
1 radacina de patrunjel
1 ou
200 gr smantana proaspata

Cum se face?
1. Taiem carnea de vitel in cubulete potrivit de mari si o fierbem 20 de minute in apa cu sare, intr-o oala tip Kukta sau intr-o oala normala pana este fiarta de jumatate; adaugam puiul, morcovii curatati si taiati rondele, telina taiata cubulete si radacina de patrunjel; fierbem la foc mic pana cand morcovii sunt aproape fierti;
2. adaugam marul gutui spalat, curatat de cotoar si taiat in cuburi mai maricele; lasam sa fiarba la foc mic pana se patrund putin apoi adaugam si marul Ionatan taiat si curatat in acelasi fel ca si marul gutui; lasam sa fiarba pe foc mic pana se patrund putin;
3. se ia oala de pe foc si se drege ciorbita cu ou batut cu smantana, putina vegeta si frunze de telina tocate marunt.

Pofta buna!
Ca socul in bucate

O minune! Asa ar putea fi descris socul in bucatarie. Desi se cunoaste relativ putin si este si mai putin folosit, bunicile noastre il cunosteau foarte bine si-l foloseau impotriva "pantecelui inchis", a tusei fara leac la copii, depurativ si sudorific. De la sucul de soc, la sirop sau dulceata si pana la colorant alimentar, socul poate fi tot ceea ce mintea gospodinelor creeaza. Pentru moment m-am oprit la sirop, lichior si colorant.

Ingrediente:
1 kg de bobite de soc bine coapte (negre la culoare si nu transparente ori rosiatice)
800 g zahar tos
1-2 lamai
1 limette
1 baton scortisoara
esenta de vanilie
1 lingurita boabe de cardamom
rom sau orice alt tip de alcool de 54% (pentru lichior)
3 aspirine (pentru colorant)

Cum se face?
1. Boabele curatate si spalate se toaca prin mixer apoi se strecoara printr-un tifon;
2. pentru colorant: puneti 3 aspirine zdrobite la un litru de suc de boabe de soc si tineti in camara la rece; se adauga in prajituri/mancaruri pe care doriti sa le colorati, iar intensitatea culorii difera in functie de cantitatea de suc adaugata; atentie la combinatia de gust! - cu toate ca se spune ca boabele de soc nu au gust, personal gasesc ca exista o "aroma" usor aspra a acestui suc, iar in combinatie cu alte alimente poate ca in timp sa schimbe gustul acestora;
3. pentru sirop: amestecati sucul de soc cu zaharul si fierbeti pana cand se leaga siropul; adaugati zeama de lamaie, zeama de la limette, scortisoara, vanilia si cardamomul (pentru un echilibru exotic, adaugati si putina esenta de migdale) si mai fierbeti pret de 5-10 minute; depozitati siropul in sticle curate, la intuneric, intr-o camara bine aerisita.
4. pentru lichior: luati 100 ml de sirop si combinati cu 150 ml alcool 54% sau dupa preferinta; se poate servi imediat, iar pentru un parfum mai aparte, turnati-l peste o felie de portocala si cuburi de gheata asezate in pahar si decorati cu felii de portocala, lamaie sau limette.

Pofta buna!
M-am jucat, le-am adunat, Lamaita cu marshmellows am creat. Si cu limoncello. Cum altfel?!

Si pentru ca in ultimul timp tot primesc mesaje de la voi prin care mi se cere sa revin la vechea forma de blog si sa va povestesc aici despre cate si mai cate in luna si-n soare, o sa fac intocmai.

Cand mi-am imaginat prajiturica cu topping de marshmallow stiam ca se poate face si in casa bombonica asta pe care in hypermarket-uri dai cam 4 lei/100 de grame. Mult domne', mult! Ceea ce nu stiam cu exactitate e cat de simplu se poate face si in Romania aceste marshmellows. Mereu am crezut ca e apanajul americanilor inebuniti dupa dulcele asta. Ei bin e, nu! Haideti sa va spun povestea lui Marshmallow (citeste-o aici daca doresti).

Lamaita cu crema de limoncello si topping de marshmallows
Pentru blat:
200 gr unt fara sare
150 gr zahar tos
350-400 gr faina
1 varf de lingurita sare
1 lingurita esenta de migdale

Pentru crema:
6 oua la temperatura camerei
500 gr zahar
150 ml suc de lamaie proaspat stors
300 ml limoncello 
700 ml lapte
100 gr amidon

Pentru topping:
300 gr marshmellows fara arome sau coloranti
50 gr ciocolata amaruie (55% cacao minim)

Cum se face?
Blatul: 
1. amesteca untul moale, zaharul, faina, esenta de migdale si sarea pana obtii un aluat potrivit de tare (pui faina in functie de calitatea untului; un unt mai gras va absorbi mai multa faina pana sa obtii aluatul potrivit de tare pe care sa-l poti lucra);
2. pune hartie de copt intr-o tava potrivit de mare si intinde o foaie de aluat cu care acoperi inclusiv marginile tavii; 
3. lasa tava cu aluatul in ea la rece pana  cand prepari crema;

Crema:
1. amesteca zaharul, amidonul si ouale intregi pana obtii o crema care s-a albit;
2. adauga limoncello, sucul de lamaie si laptele si fierbe la foc mic pana cand crema incepe sa se inchege (are consistenta unei smantani mai fluide);
3. Toarna crema peste aluat si pune tava in cuptorul incalzit in prealabil. Lasi la copt pana cand aluatul de pe margini capata o culoare auriu-roscata, apoi scoti tava si asezi iute bucatile de marshmallows de-asupra. Reintroduci la cuptor si lasi pana cand se topesc bomboanele.

Decoreaza cu ciocolata topita sau cu orice altceva iti face placere.

Tip:
- dupa 5 minute de la momentul in care ai pus bucatile de marshmallows, scoate tava si cu o furculita inmuiata in apa rece niveleaza pasta de marsmallows, apoi mai lasa la cuptor inca 5-7 min. 

Pofta buna!
Tortul Sacher nu are nevoie de nici o prezentare. Totusi, pentru ca prin Viena a fost prajitura mea favorita si a ramas astfel, m-am jucat cu ea putin. Postez aceasta reteta la rugamintea unei prietene careia ii si dedic aceasta reteta ca un dulce "La multi ani Ana Maria Puscasu!"


Ingrediente


Pentru blat


  • 300 gr zahar
  • 1/2 lingurita sare
  • 250 gr faina
  • 150 gr unt nesarat
  • 200 gr ciocolata 75% cacao
  • 50 ml apa
  • 2  oua
  • 1 pliculet praf de copt
  • 1/2 cana lapte in care pui zeama de la 2 portocale
  • 2 lingurite esenta de vanilie
Pentru crema:
400 ml frisca
200 gr ciocolata minim 55% cacao
4-5 clementine sau portocale
4-5 linguri de lichior-crema de portocale

Pentru decor:
100 gr ciocolata 
2 lingurite de esenta de portocale
50 gr unt fara sare

Cum se face?
Blatul:
1. rupe ciocolata in bucati, adauga untul si apa si pune-le pe toate pe bain-marie; amesteca pana se topeste ciocolata si obtii o compozitie omogena;
2. adauga in compozitia de ciocolata topita galbenusurile unul cate unul, laptele si amesteca usor;
3. adauga si faina, praful de copt si albusurile batute spuma; amesteca prin rasturnare, foarte usor sa nu se lase albusurile si pune totul intr-o tava de tort; 
4. introdu tava in cuptorul incins dinainte si coace pentru aproximativ 25 minute, apoi lasa blatul la racit. 
Crema:
1. bate frisca spuma si adauga ciocolata topita, dar nu fierbinte; amesteca bine, adauga si lichiorul de portocale si mai bate pana se intareste frisca,dar cu atentie sa nu se taie; (daca s-a taiat mai bati 100 ml frisca in care vei adauga treptat compozitia "taiata")

Montarea tortului:
1. Taie tortul in jumatate, sau in 3 pe latime si umple foile cu crema de frisca si cu bucati de portocale sau clementine.
2. Rupe ciocolata, pune untul si topeste pe bain marie; cand s-au omogenizat, adauga esenta de portocale si toarna glazura peste tort.
3. Decoreaza tortul asa cum doresti.

Pofta buna!