Vă salut cu drag și din acest an, a zburat timpul, nu am stat degeaba, dar chiar nu se face să nu vă dau un semn de viață!
Anul nou a venit cu bine: am fugit departe de lumea care vine de pe toate meridianele la Paris ca să intre în noul an înghesuită, beată, fericită că pe Câmpiile Elizee se sărbătorește, se bea vin luat de la cel mai apropiat supermarket, sau chiar șampanie, dacă nu bere sau suc, ne pupăm prietenește, ne facem planul, deși îi spunem rezoluție, și nici nu avem aparat foto în mână, ca să folosim potrivit cuvântul cu pricina.
Am petrecut cu Parisul sub ochi, la vreo cincizeci de kilometri depărtare, am mâncat, am băut, am dansat, ne-am veselit, ce mai! La mulți ani!
N-au fost focuri de artificii, la Paris, ni s-a plâns apoi șoferul care ne-a dus de la Aeroportul Fiumicino acasă la Roma, unde avea să vină și Befana. Cu dulciuri și cărbuni pentru copii, cu un drum la magazin pentru cei mari, pentru că nu se potriviseră lucrurile mai bine decât acum: începuseră reducerile!
Drumuri la librării, de asemenea, am citit multe cărți interesante anii trecuți, dar și anul acesta lucrurile se profilează interesante.
Acasă numărul doi, Paris: despodobim bradul și ne adaptăm cerințelor municipalității.
După ce-i mulțumim că ne-a bucurat Crăciunul alături de cei dragi, îl
aruncăm deloc spectaculos pe geam, doar nu era să umplem imobilul de mii
de ace plimbând-l pe scări în jos, căci în liftul nostru de trei
persoane, nu ar fi încăput.
De acolo, cu câte o mănușă de schi, dintr-o pereche uzată (în
mâna dreaptă eu, în cea stângă tovarășul meu de viață, drum și acum și
de aruncat bradul după normele pariziene) îl ducem într-unul din
locurile amenajate, de unde vor fi încărcați în camioane, în câteva
zile. Locuitorii Parisului au primit ieri un ultim avertisment, și
atunci mi-am amintit cum un an, în Mexic, bradul nostru a ținut până la
Paști, pentru că aveam și loc și s-a păstrat bine și el. Acolo l-ar fi
luat gunoierii și-n luna august.
(N-avem gânduri rele cu Planeta: avem la Roma un brad din plastic și multe podoabe pentru el, dar nu ne-am gândit că vom petrece Crăciunul la Paris, în anii aceștia în care locuim aici, așa că nu l-am luat cu noi. La florărie am întrebat dacă aveau la ghiveci și mi-au zis că nu vând decât brăduți ecologici. Ce o mai fi însemnând și asta, nu știu.
Am luat niște globuri aici, într-o altă gamă de culori (n-am găsit vârf nicăieri, am început să mă uit prin geamurile oamenilor și peste tot, aici nu prea se practică steaua călăuzitoare în vârful Pomului, așa că i-am pus repede un clop primit la Ziua Națională.
Senzațional!, au scandat rețelele sociale.
Pe foarte curând!