M-am sufoca

Da, ati citit bine titlul, m-am sufocat, m-am sufocat de la atatea aberatii si prostie. Luna trecuta, in septembrie, am sfidat putin virusul si am fost aproape o saptamana in concediu in Spania, in Barcelona mai exact. La fel ca la toata lumea si planurile mele de concediu au avut de suferit, nu am putut sa fac tot ceea ce mi-am propus, dar in anumite limite pot spune ca am avut concediu si anul acesta. O sa ma axez pe cel din afara in acest articol. Da, in 'anul covidului' am plecat in concediu intr-o tara mai afectata decat a noastra. Da, am avut retineri, am avut temeri, am ezitat, dar totusi am facut-o. In Barcelona asa cum am mentionat mai devreme numarul de cazuri era mult mai mare decat la noi atunci si inca este, iar restrictiile in consecinta, mai accentuate decat la noi. O diferenta majora era faptul ca la ei masca era obligatorie peste tot, nu conta ca esti in interior sau exterior, masca era obligatorie, stateai fara masca doar la terasa( sa poti manca/bea) si la tine acasa, in rest trebuia sa porti masca. Am stat 6 zile acolo, dar prima zi nu am pus-o la calcul pentru ca am ajuns destul de tarziu, deci nu a fost o activitate foarte intensa, dar in celelalte 5 zile am facut urmatorul lucru, am 'notat' numarul de pasi, de km, de 'etaje urcate'. Si desi am mers foarte mult, cu temperaturi ridicate, desi am urcat pe mute la aceleasi temperaturi ridicate si am purtat masca continuu pe toata durata acestor km, cumva, nu stiu cum, nu am avut nici o problema sa respir. Am obosit cand a trebuit sa urc pe munte, asta nu neg, dar nu are nici o legatura cu masca, are legatura cu faptul ca de jumatate de an sunt o lepra sedentara care sta mai mult in casa si efortul fizic este foarte redus spre deloc( o sa vedeti in poze cum aratau statisticile in zilele precedente). O sa o iau pe zile si  o sa va arat si poze care dovedesc cele spuse, adica nu trebuie sa ma credeti pe cuvant, am purtat in permanenta ceasul care a monitorizat si contorizat aceste date

Ziua 1.

Am mers 19.02km pe jos, menitonez ca in acesti km nu sunt trecuti si cei parcursi cu metrou/tren/autobuz, sunt doar mersul pe jos, temperatura 28-30 grade. Si un total de 10h:30 - 11h cu masca purtata, am scazut momentele in care ne-am oprit la terasa sa mancam si cele 2-3 minute cat faceam poze la fiecare destinatie.

Deci aproximativ 11h cu masca pe fata, 19km de mers pe jos la 28-30 grade 

Ziua 2. 

Aici imi cer scuze, am ajuns acasa destul de foarte tarziu si nu am apucat sa fac poza la ceas si am facut screen shot la aplicatia din telefon

12,71km, majoritatea urcati pe munte( undeva la 30 etaje a contorizat telefonul). Temperatura 27-29 grade, aproximativ 9h cu masca purtata. Am facut mai multe poze in ziua aia, am stat si la terasa. 

Deci aproximativ 9h cu masca pe fata, aproape 13km, dintre care 7km au fost pe munte( deci urcari) la 27-29 grade -> am obosit pentru ca am un stil de viata foarte sedentar, dar nu am avut probleme sa respir din cauza mastii

Ziua 3.

A fost o zi ploiasa, am stat mai mult in interioare, am mers pe jos 9,38km, desi a plouat in mare parte a zilei, temperatura a fost in jurul valorii de 25 grade, aproximativ 6h de purtat masca.

Ziua 4. 

11,95km, tot undeva la 6h de purtat masca, a fost o zi mai de relaxare si de incercat chestii de mancare si de baut, deci am stat mai mult decat in celelalte zile la terasa. Temperatura a fost undeva la 27-28 grade

Ziua 5. 

13,43km, dintre care 4km au fost cu bagaje foarte mari si grele dupa noi. Temperatura a fost tot in jur de 27-28 grade. Aproximativ 7h de purtat masca. Mentionez ca in cele 7h au fost facuti acei km, masca am purtat mai mult de 14h in ziua aceea pentru ca seara am avut avionul si desigur si in aeroport si avion trebuia sa o purtam.

Daca tragem o linie, punem o temperatura medie de 27 de grade, in 5 zile( 120h) am mers in total 66,49km in diferite conditii( urcare pe munte, bagaje etc) si am facut toti acesti km purtand masca intr-un timp de 39h. Deci aproape o treime din cele 5 zile( am pus ziua de 24h) eu am purtat masca si am depus efort in caldura si cu toate astea nu m-am sufocat cum va asteptati dupa titlu, sau dupa cum se tot vehiculeaza pe la noi, ca vor sa ne omoare cu purtatul mastii, ca ne sufocam, nu putem sa respiram. Cred ca sunt un fel de extraterestru de nu am patit asta...

Tot legat de aceasta experienta vrea sa mai subliniez cateva aspecte:

Am mentionat deja ca la ei masca este obligatorie tot timpul, ce nu am mentionat este faptul ca absolut toata lumea respecta aceasta masura, toata lumea pe strada, in mijloacele de transport in comun, in interior, oriunde exceptie terasa/restaurant, oamenii purtau masca si o purtau cum trebuie, sa acopere atat gura cat si nasul. 

Tot legat de masca si terasa vreau sa povestesc o intamplare care pe mine m-a impresionat foarte tare, intr-un mod placut. La terasa am spus deja ca puteai sta fara masca ca sa poti manca si bea, dar la una din terasele unde ne-am oprit sa mancam la cateva mese distanta era un cuplu de batranei, 2 persoane in varsta, care purtau masca si la terasa, aveau fiecare ceva de baut in fata, dar isi dadeau masca jos, beau si apoi o puneau inapoi. M-a impresionat acest moment, acele persoane in varsta au inteles ca ei sunt cei mai expusi si cel mai in pericol, ca ei sunt in clasa de risc si nu vor sa se ajunga acolo. 

Ei bine, cum am ajuns in aeroport spre terminalul cu zborul spre romania, deja se observa diferenta. Masca era purtata dupa ureche, sub barbie, sub nas, nu se respecta nici un fel de distantare din proprie initiativa, se imbulzeau, se impingeau. Fara nici o rautate si cu mare regret spun asta, dar nu aveai cum sa ratezi zborul spre Romania, iti dadeai seama imediat care sunt punctele de check in si care este poarta din cauza comportamentului. Acelasi lucru l-am observat si la aterizare, cand trebuia sa asteptam semnatura de la DSP toata lumea se impingea si mai ca nu iti suflau in ceafa, evident masca era un accesoriu in plus care ii deranja.

La inceputul articolului am spus ca am avut retineri si temeri inainte si in momentul in care am plecat, dupa ce am ajuns acolo si am vazut gradul de civilizare si gradul de constientizare pe care il au oamenii de acolo acele temeri mi-au disparut, dar din nou cu mare regret o spun, au aparut din nou in ora pe care am petrecut-o in aeroport la noi la aterizare. 

Si acum imi vin foarte multe intrebari in minte, intrebari cum ar fi: De ce la altii se poate, dar la noi nu? Cum am putut sa rezist atatea ore cu masca pe fata si sa merg atatia km cu masca pe fata in caldura si sa nu ma deranjeze la respiratie in niciun fel? De ce la ei nu erau masti si manusi aruncate pe jos? La noi de ce nu se poate? Noi de ce nu putem sa evoluam? 

Dupa mai bine de jumatate de an de cand a aparut acest virus sunt extrem de multi care inca nu cred in existenta lui, care inca il considera o miscare globala conspirationista. Sincer, nu pot sa inteleg, chiar nu pot....

Last minute with M.

Vara s-a terminat oficial, septembrie e aici, toamna e aici cu alte cuvinte, pe de-o parte e ‘yeeey’ pe de alta e destul de foarte ‘s-a terminat vara’, dar privind partea interesanta: vara s-a terminat si eu am destul de multe povesti sa va spun. Nu ati mai auzit nimic de mult de A. sau de C., nu? Da, stiu, nici de mine nu ati mai auzit de mult, dar de mine ati tot auzit pana acum, de A. si C. ati mai auzit cate ceva si de ei, dar de M. ati auzit un singur lucru, despre cat de ‘ingineri’ suntem noi si cum ne-a facut un copil de cativa anisor la construirea de lego, dar nu ne amintim de asta. Si cum am zis, a venit toamna, eu am destule povesti de spus din vara si o sa vina treptat, nu cum s-au intamplat cronologic, complet aleatoriu, dar o sa incepem astazi cu o poveste despre M.

M. nu este tocmai genul de persoana cu care sa iti poti face planuri, chiar deloc. Adica este la modul ca nu conteaza cine planifica orice, iesire, concediu, plimbare, orice, nu conteaza ca el face aranjamentele, el face propunerea sau altcineva, chiar deloc, pentru ca in proportie de 80% planurile astea care il includ si pe el nu ajung sa se realzieze, ba intervine munca, ba ceva personal, ba uita( da, s-a intamplat si asta o data), dar ideea este ca nu este o persoana cu care sa iti faci planuri care sa se intample in mai mult de maximul maximului o ora. In schimb, este extrem de spontan. Spontan la modul acum vorbesti cu el la telefon ca s-a trezit si intra sa faca un dus, nimic anormal pana aici, dar in... nu stiu, sa zicem jumatate de ora ca sa fie rotund desi e cam mult, primesti mesaj de la M. ca e in masina se duce la munte/mare/pleaca din tara sa isi bea cafeaua. Interesant este cand pe langa spontan este si generos, si vrea sa ia si pe altii cu el. Ultima data, weekendul trecut mai exact, l-am intrebat eu miercuri sau joi daca facem ceva in weekend, mi-a spus ca nu stie, ca vedem, ca nu stie cu munca, bla bla bla, nu a ramas nimic stabilit, mi-am zis ca e ok, stau acasa ca pensionarii si ma odihnesc. Sambata dimineata, extrem de dimienata pentru o zi de sambata( 7 juma dimineata), primesc un apel de la el “Sunt la tine la scara, cand esti gata poti sa cobori” Normal ca eu dormeam de puteai sa tai lemne pe mine si nu am inteles exact ce vrea de la mine si am crezut ca glumeste, dar m-am uitat pe geam si am vazut ca el chiar avea masina parcata la mine la scara si statea sprijinit de masina vorbind la telefon. L-am intrebat de ce sa cobor, unde mergem la ora aia, la care el foarte calm “nu ai spus ca vrei sa facem ceva in weekend? Hai coboara, plecam la Sinaia”.

Dar o poveste extrem de funny cu M. este alta, cea la care voiam de fapt sa ajung. La fel de spontan ca intotdeauna iesim intr-o seara in oras, la modul ca mai sus, ‘am ajuns, poti sa cobori cand vrei, mergem la *nu mai stiu ce local*” Am zis ok, am facut rapid un dus, m-am imbracat si am coborat, de fiecare data ii spun ca are mare noroc ca mie nu imi ia mult sa fiu gata, adica eu in maxim 20 minute sunt gata sa merg oriunde, si de fiecare data este de acord cu mine, dar sa continuam. Mergem la local, toate bune si frumoase, aveam rezervare chiar, deci era ceva planuit, trecem peste, ajungem la masa, o masa mai retrasa, atmosfera era foarte ok, chiar imi pare rau ca imi scapa acum numele localului, dar sa continuam. Stam cateva minute doar noi 2 si ne trezim cu inca 2 cupluri la masa noastra, prieteni de-ai lui, totul ok pana aici. Seara decurge foarte frumos, vorbim, glumim, radem toate bune si frumoase pana la un moment dat cand unul dintre baieti devine foarte serios. Incepe si ne povesteste despre relatia lor, se uita cand la iubita lui, cand la noi restu, si isi continua povestea, dar la modul ala extrem de pasionat de ceea ce spune, traia fiecare cuvant pe care il spunea, noi eram captivati de poveste, prietena lui nu intelegea ce se intampla, dar se vedea ca s-a emotionat si retraia si ea toate momentele povestite atat de pasional. M. si celalalt baiat radeau pe sub mustati, mai vorbeau intre ei, nu erau foarte atenti la toata treaba asta, eu si cu cealalata fata am fost captivate de moment si normal ca le mai dadeam si celor 2 ai nostrii ca brazii cate un ghiont sa asculte si sa invete, sa lase prostiile. La un moment dat, mai in gluma sau mai in serios, baiatul scoate din buzunar o cutie, o pune pe masa, si spune atat “Nu vreau ca povestile astea sa se termine vreodata, tu?” Liniste mormantala la masa, M. si celalalt baiat au ramas mai socati decat fata in cauza care trebuia sa dea un raspuns. Normal, raspunsul a fost pozitiv, si a fost inainte sa deschida cutia, cutie in care se afla o bratara nu un inel, asa ca fapt divers. Trecem cu totii peste moment, se comanda in continuare, ne continuam seara extrem de fericiti pentru cei doi. Partea funny vine cand il vad pe M. langa mine ca nu mai lasa telefonul din mana si statea cu el doar pe sub masa. Ce facea el acolo? Organiza o petrecere de logodna pentru cei 2. Dadea mesaje gen invitatii, sa vina la el acasa in 2 ore bla bla bla. L-am intrebat mai discret, ca sa nu ii dezvalui ‘petrecerea surpriza’ daca a facut si altceva in afara de a chema lumea la el. Se uita la mine, ma pupa pe frunte si spune usor ‘D-asta te am pe tine cu mine mereu’ Si incepe sa caute pe google sa comande mancare si dulciuri, foarte original ce pot spune ‘comanda prajituri’ intra pe fiecare site, gasea doar cofetari, nu pot spune nu, dar niciuna care sa faca livrari cum avea el nevoie, a gasit si ceva funny cu un joculet unde erai cofetar si trebuia sa servesti toti clientii care comandau prajituri. Se uita dezamagit la mine, ii iau telefonul din mana pentru ca deja toata lumea de la masa observase ca al meu ca bradul statea doar pe telefon de juma de ora, incerc si eu, nu gasesc nimic special, sau de fapt ba da, am gasit ceva special, am gasit ca “Prajitura este un fel de paine”. Adica aveau poza asta: 

Si primele cuvinte din articol erau cele citate mai sus, dar mie prajitura asta nu imi seamana deloc a paine ca altfel as manca paine la fiecare masa garantat. Trecem peste, am incercat sa nu incep sa rad isteric pe acolo ca sa nu fie nevoie sa le explic si celorlalti ce este atat de funny, si am incercat sa caut altfel, adica tot inginerul sa scoata avocatul din probleme, vorba aia: inginerul se cunoastea orice i-ai face, si incerc “comanda deserturi online” primul site, perfect, livrari, gama larga, prajitura preferata a ‘viitoarei mirese’, da repede M. comanda plecam cu totii la el acasa, ca sa mai stam si noi putin in linsite, ca era prea galagie in local[ muzica in surdina, dar pentru M. era prea galagios]. Am ajuns, invitatii au venit si ei la cateva minute dupa noi si a fost o noapte haos. Daca aveti vreodata nevoie de cineva sa va organizeze orice in ultimul minut, puteti apela cu incredere la M., dar doar pentru chestii de ultimul minut, nu pentru a doua zi sau mai mult. Normal ca toata seara s-a ras de spontaneitatea lui M., pentru ca baiatul in cauza avea si el ceva planificat, dar pentru weekendul viitor dupa ce era sigur ca primeste un raspuns pozitiv si chestii. 

Leapsaaaa

La aproape o luna de cand am primit leapsa asta, am reusit si eu sa imi fac timp sa o ‘rezolv’, hai sa vedem ce iese, dar iniante de toate: multumesc Mona ca te-ai gandit la mine si acum sa vedem ce iese:

1.Faci ceea ce vrei cu adevarat?

In ultimele luni chiar am incercat sa fac asta, nu a fost chiar cea mai buna combinatie, dar a fost destul de fun cat a fost, acum o mai fac doar rar, cand bugetul, dar mai ales programul imi permit.

2.Din promisiunile facute, cate ai indeplinit?

Cand promit ceva am mare grija la cuvintele pe care le aleg cand formulez promisiunea pentru ca imi tin mereu promisiunile.

3.Cate persoane ai urat in ultimii ani si cat mai conteaza acum?

Nu stiu daca am urat pe cineva, displacut maxim, in prezent incerc sa urasc pe cineva, dar nu reusesc, asa ca raman doar la sentimentul, pentru prima data in cei 21 de ani ai mei, de regret profund ca am intalnit acea persoana si sper sa nu mai conteze in viitorul apropiat.

4.Ti-e teama sa incerci?

Raspunsul asta o sa fie socant pentru cei care ma mai cunosc de pe blog sau din alte imprejurari, dar, in prezent am ajuns la nivelul ala de maturitate[ so scary, i know] in care ma gandesc ce efect vor avea actiunile mele pe viitor, deci nu mai fac chiar atat de multe lucruri noi, nu mai incerc chiar tot ce imi trece prin minte fara sa trec prin filtrul asta inainte si sa imi pun intrebari gen “si cum o sa ma afecteze asta pe viitor?”

5.Care e diferenta dintre tine si marea majoritate a oamenilor?

Asta este o intrebare grea, foarte grea chiar. Nu stiu, sunt o persoana excentrica, fac foarte multe lucruri diferit fata de marea majoritate.

6.Care e prioritatea ta acum?

Facultatea, vreau sa repar ce am stricat pe primul semestru, munca- o sa povestesc intr-un articol viitor despre noua mea pozitie acolo, si sa imi pun lucrurile in ordine in viata pentru ca este un haos.

7. Daca ai putea sa calatoresti in trecut, ce sfat i-ai da copilului din tine?

Sa nu isi mai doreasca niciodata sa se maturizeze pana cand nu o sa fie cu adevarat nevoie, sa se bucure de copilul care a fost mereu si sa ramana asa cat mai mult, si cel mai important, sa nu faca niciodata ce am facut eu deja incepand cu luna octombrie anul trecut!

8.Munte sau ocean?

Ambele, dar in urmatoarea ordine: mare si dupa munte.

9.Filmul preferat?

Nu cred ca am asa ceva, imi plac foarte multe filme, o sa zic gen preferat: comedy romance

10.Cafea sau ceai?

Cafea zilnic, ceai cand suntem bolnaviori.

Dat fiind ca leapsa asta a circulat pe bloguri acum o luna, nu o sa nominalizez pe nimeni, dar o sa las  totusi un set de intrebari in cazul in care doreste cineva sa raspunda la ele intr-un comentariu sau blog:

1. Ce preferi, sa te maturizezi cat mai repede sau sa ramai copil mereu?

2. Merita sa faci sacrificii pentru o persoana?

3. Prietenie sau interes?

4. Cand a fost ultima data cand ai ras cu lacrimi?

5. Ii permiti copilului din tine sa iasa la iveala macar o data pe saptamana?

6. Cand ai putin timp liber preferi sa faci ceva productiv sau sa te relaxezi?

7. Preferi sa iesi sa mananci in oras sau acasa?

8. Cu cate persoane din trecut mai pastrezi legatura cu adevarat?

9. Putini prieteni sau multe cunostinte?

10. Traiesti clipa sau analizezi situatia?

Miercurea fara cuvinte(36)

Mai multe detalii gasiti la Carmen

Se intampla si la case mai mari

Ca sofer o sa ai mereu parte de surprize in trafic. O sa il vezi pe ala cu numere de bulgaria cum zboara pe langa tine, eventual mai si “opreste” intr-un stalp sau intr-un pom sau si mai grav intr-un alt particiapant la trafic; o sa il vezi pe ala cu masina scumpa cum claxoneaza in continuu ca el e om important si se grabeste, nu sta el la fiecare semafor care e rosu; o sa il vezi pe ala incepator care a luat permisul pe banii si pilele parintilor cum nu respecta nici o regula de circulatie si nu opreste la semafoare sau treceri de pietoni ca la pornire in moare motorul, etc etc, o sa vezi multe astfel de cazuri, nu o sa te “plictisesti” niciodata in trafic din privinta asta.

Ce e cu adevarat suparator si foarte urat? Cand unul din categoriile expuse mai sus te implica si pe tine in nebunia lui. Cand intra direct in tine sau cand intri tu in ceva sau iesi de pe carosabil sa il eviti pe idiotul care pune frana din senin si mai incepe sa dea si cu spatele, eventual, sau pe ala care merge pe contrasens, sau pe ala care se crede prea bun si important sa stea la semafor si nu se uita ca mai sunt masini in fata care asteapta ( ce o fi in mintea lor nu stiu, auziti si voi tupei pe ei, stau la semafor la rosu) sa se faca semaforul verde.

Ce mai e urat? Cand iti pica masina din senin in mijlocul nimicul. Mergi si tu linistit cu masina, asculti muzica, eventual, te relaxezi, vorbesti cu cei din masina, razi, glumesti, esti nerabdator sa ajungi la destinatie sau pur si simplu mergi fara directie, pur si simplu doar te plimbi, si dintr-o data ti se opreste masina in mijlocul campului, pe autostrada sau pe unde esti tu.

Ultima situatie mi s-a intamplat si mie recent. Am plecat cu niste prieteni la munte, aveam de gand sa stam doar o zi, am plecat dimineata si urma sa ne intoarcem seara, mergeam sa vedem zapada, sa ne distram putin departe de Bucuresti si departe de casa. Eram pe autostrada, ascultam colinde si ne povesteam tot felul de amintiri, cand deodata vedem ca incetineste masina. Intrebam soferul de ce opreste si el nimic, ca nu face el nimic. Apoi s-a oprit masina, bine totusi ca nu s-a oprit brusc si a putut sa treaca pe banda de urgente inainte sa pice complet. Incearca sa reporneasca, dar nimic. Ne dam jos, ne invartim pe langa masina, nimic. Nimeni nu isi dadea seama ce s-a intamplat. Unul dintre noi, care se plictisise de cat s-au invartit toti pe langa masina fara rezultate propune sa sunam la tractari, sa plecam si noi acasa. Am fost toti de acord intr-un final. Singurul numar de telefon pe care il aveam se ocupa de tractari doar pe o raza de x km de bucuresti, noi eram mai departe. Panica, ce facem acum? Intram frumos pe net, ca doar de-aia avem telefoane destepte, nu? Pentru asta sunt smartphonurile nu numai pentru selfiuri. Gasim ceva, tractari auto alotractari.ro . Ne-a placut cum suna, d-asta am si sunat sincer. Nu am regratat decizia pentru ca au venit si ne-au tractat intr-un timp chiar eficient si au fost si foarte profesionisti, sau cel putin asa ni s-au parut noua.

Acum suntem cu totii in Bucuresti, la casele noastre, in siguranta, dar putin dezamagiti ca nu am ajuns sa vedem zapada la munte, dar am promis ca o sa rezolvam problema asta cu prima ocazie, pana atunci ne multumim cu poze

Miercurea fara cuvinte(38)

Mai multe gasiti la Carmen

Miercurea fara cuvinte(18)

Totul a pornit de la Carmen

Miercurea fara cuvinte(50)

Mai multe gasiti la Carmen

Miercurea fara cuvinte(35)

Nu stiu sa inot, dar stiu sa plutesc 

Mai multe gasiti la Carmen

Planuri, planuri, planuri

Uite ca a venit si ultima saptamana de vara, cel putin calendaristic. Si fiind ultima saptamana unii aleg sa nu stea acasa, unii se duc la mare, altii incearca sa plece la munte, altii prefera sa ramana linistiti in confortul propriei locuinte.

Ce aleg eu sa fac in ultima saptamana de vara? Hmmm buna intrebare, dar de ce vreti voi sa stiti tot? Uite ca nu vreau sa va spun ce fac, glumesc, evident, o sa va povestesc maine ce si cum, astazi vreau sa va poveste despre fratele meu si niste prieteni.

Vor si ei sa plece din aglomeratia Bucurestiului, desi unii dintre ei doar ce s’au intors, si se tot gandesc: sa mearga la mare, sa mearga la munte, sa mearga in Vama, sa mearga pe Transalpina. Si s’au decis baietii sa plece la munte, nu au destinatie exacta, pleaca in munti si gata, s’au hotarat. Si nu doar atat…sunt hotarati sa faca drumetii, sa escaladeze poteci deja indicate ca fiind trasee, dar nu numai, vor sa exploreze ei.

Dupa ce s’au decis asupra “planului de atac”, facut duminica, au decis ca pleaca in 2 masini, unii au plecat de azi, iar ceilalti pleaca maine, dupa cum e serviciul fiecaruia, ca unii trebuie sa tina cont si de asta. Si uite asa cei care au plecat deja s’au cazat, au vorbit sa aiba si ceilalti camera cand ajung si au plecat sa faca ce si’au propus de acasa, nu au mai asteptat o zi, nici macar vremea nu i’a intimidate, au plecat sa exploreze muntele, au sperat ca poate-poate gasesc si ei ursul.

N’au gasit ursul, dar au gasit un traseu extrem de abrupt si alunecos. Nu s’au lasat, au incercat si au tot incercat, au urcat si au tot urcat pana n’au mai putut de oboseala, apoi s’au uitat inapoi…drum lung pana jos, energie nu mai aveau…ce era de facut? Au stat si s’au odihnit putin apoi au inceput sa coboare, doar ca daca la urcare era greu, abrupt fiind, la coborare s’au gandit ca ar fi floare la ureche, doar ca nu era chiar asa si majoritatea au ajuns jos ca pe topogan. Au reusit intr’un final, au ajuns toti inapoi la cabana doar ca echipamentul lor sportiv nu arata foarte bine si ce erau sa faca? Sa stai la munte fara trening si adidasi nu prea ai cum, mai ales daca ti’ai pus in cap sa fac drumetii. Au pus mana pe telefon si i’au sunat pe cei care vor pleca maine si i’au pus sa le mai aduca niste perechi de adidasi, adidasi barbati si rezistenti pentru ca ei nu renunta. Desigur, au aparut deja si glumele cu “v’a alergat ursul sau a incercat sa’i probeze si erau prea mici si i’au iesit ghearele afara?”

Acum nu stiu ce o sa mai faca, astept sa aflu mai multe detalii cand se vor intoarce, ma intreb dupa cate tentative de explorare a padurii si a muntelui vor renunta. 

Miercurea fara cuvinte(33)

Mai multe gasiti la Carmen

Miercurea fara cuvinte(32)

Mai multe gasiti la Carmen

Vacanta mea

Si articolul pe care l'am tot promis. Cum am zis si mai jos(in filmulet) erau cam multe poze si cu siguranta pagina s'ar fi incarcat si ar fi mers destul de greu asa ca am hotarat sa fac mai bine un filmulet...cine hotaraste sa'l urmareasca sper sa o faca cu placere, iar cine decide ca nu vrea sa o faca drum bun mai departe si ii mai astept la alte postari. Pe fundal am pus o melodie cam trista, stiu, dar nu mi'a venit nimic specific in minte asa ca am ales una lenta. Din moment ce pozele sunt din vacanta mea evident sunt personale si in unele apar si eu ...calitatea filmuletului este asta care este chiar daca l'am salvat in format HD nu se prea cunoaste stiu(recomand vizualizarea in formatul in care apara, nu full screen), iar calitatea imaginilor este ok avand in vedere ca majoritatea(exceptie ultimele 5) sunt facute cu telefonul(in filmulet se pare ca nu se vad chiar atat de ok...calitatea este ceva mai buna si dovada este faptul ca unele poze le'am mai postat in diferite rubrici)...so...pentru cine alege sa piarda 3 minute si ceva din timpul sau sa vada cum mi'am petrecut eu vara vizionare placuta

UPDATE: Am uitat cateva locatii (nu dădeații)

Intrebari capcana

Am primit leapsa de la Aura, Vienela, OchiiVerzi si a trecut si pe la Mutulica

1. Muntele sau marea?

Mare, dar nu imi displace nici la munte

  

2. Iarnă sau vară?

Iarna pentru ca : ziua mea, sarbatori=> mancare multa + cadouri, vin fiert, scortisora, portocale, miros de cozonac prin casa, etc etc, dar evident imi place si vara pentru ca vara e vacanta si concediul si deci plecarile de acasa

 3. Care e destinaţia la care visezi că vei ajunge măcar o dată în viaţă?

Sincer nu prea m’am gandit la asta…Vreau sa ajung sa vizitez macar o data fiecare punct istoric, cultural, touristic,etc din tara

 4. Care a fost cea mai frumoasă ţară pe care ai vizitat-o?

Am fost doar in Bulgaria si nu m’a impresionat cine stie ce asa ca o sa spun Romania

  

5. Care a fost cel mai frumos oraş din afara ţării pe care l-ai vizitat?

Spun pas pentru ca asa cum am zis am fost in afara doar in Bulgaria si nu m’a impresionat mai deloc…

 6. Care a fost cel mai frumos oraş din România pe care l-ai vizitat?

Miercurea fara cuvinte(11)

Mai multe gasiti la Carmen

Peripetii la munte

Saptamana trecuta am stat 4zile (de luni pana joi) la munte si aici am avut parte de o imbratisare complet neasteptata. Dar pana acolo trebuie sa fac putin incalzirea ca sa intelegeti. Deeeci incep prin a spune ca am fost la munte cu cortul cu parintii si un unchi (cam asa mergem noi in general). Asaaaa…prin 2008 am vazut ursul sau mai bine spus au vazut ursul pentru ca mie imi era rau si adormisem, dar ursul nu a vrut sa’i bage in seama chiar daca fratemiu(a fost si el cu noi atunci, de data asta a lipsit) si tata au alergat pana in padure dupa el cu lanterne. In 2009 nu a mai vrut ursul deloc sa’si faca aparitia prin zona si de atunci pana acum asta nu am mai fost la munte din diverse si diverse motive.

Anul asta eu am spus ca nu ma las si nu ma las pana nu vad ursul! Si asa a fost. Chiar in prima seara (luni seara) pe la ora 10 si ceva a trecut ursoaica cu cei 2 pui, dar nu a vrut sa ne bage in seama a trecut nepasatoare printre toate masinile care o claxonau si o orbeau cu farurile catre tomberoanele pe care le’a devastat. Am mai asteptat ce am mai asteptat, dar nu a mai vrut sa se intoarca sa o mai vad macar o data si aia care umblau cu masinile dupa ei se linistise asa ca am zis sa intram si noi la somn ca ne trezisem de dimineata, drum lung, aer de munte, etc etc. Dupa pe la 12 fara ceva se tot auzea cum se juca cineva cu o sticla si o tot apasa si scotea zgomot …eu crezand ca e tata ii zic sa termine cu sticla aia ca adormisem si eu …si imi spune mama ca nu e el ca doarme. Ooke…o las asa si sa ma intorc la somnul meu ca visam frumos, dar dupa 5 minute incepe iar zgomotul si se lasa si ceva pe cortul meu…ma gandesc ca e un caine si ma intorc pe partea cealalta, dar dupa iese tata afara si il aud cum spune “hai du’te la mamitica ta” evident glumet cum il stiu eu pe tata am crezut ca face misto mai ales ca dupa intra sa ma scoata si pe mine afara sa ii vad pe ursuleti ca sunt aia 2 mici langa corturile noastre si se joaca si evident i’am zis ca eu nu ies in geru’ alas a vad un caine, dar pana la urma ies si am vazut ca surprinzator chiar erau cei 2 pui care se jucau pe langa cort si au coborat in rau la ursoaica in momentul in care am iesit noi. Dupa am mai stat si ne’am uitat la ei pana s’au dus in padure si mi’a zis tata ca i’a vazut cum rodeau ei sticlele nu cainii si atunci mi’a picat mie piatra in cap ca nu a fost caine ala care s’a lasat pe cortul meu ci unul dintre ursuleti. Am vazut cum au facut praf 2 sticle (una cu apa plata si una de suc), dar totusi am apreciat ca au fost destept…nu au spart ci au desfacut dopurile...de spart au spart totusi o doza de bere (alcolistiiii) . 

M'am intoooors

Gata si plecarile din vara asta…cele pe termen mai lung desigur. Dupa 4 zile la mare si 4 la munte cu peripetii si intalniri prea apropiate si complet nasteptate pe care o sa le povestesc foarte curand ma intorc aici. Ma intorc acasa la mine unde recuperez cateva ore de somn…aseara am dormit in jur de 15 ore(putin peste, dar nu stiu exact cat asa ca las asa), ma intorc pe blogul pe care vad ca nu l’ati uitat si l’ati vizitat in continuare, ma intorc si pe alte bloguri de care mi’a fost dor si ma pun pe cat posibil la curent cu tot ce ati mai facut si scris si incerc sa comentez cat mai mult.

Chiar daca mi’a placut la mare(pe care am salutat’o si din partea voastra) si la munte parca tot mai bine e acasa… Poze nu pun acum pentru ca vara nu s’a terminat inca, o sa fac la sfarsit de august-inceput de septembrie un articol separat numai cu poze despre cum si pe unde mi’am petrecut eu vara

Pana atunci va salut si va spun ca mie mi’a fost dor de voi(si bloggeri si cititori) si  ca ma bucur ca m’am intors 

Am plecaaaaat

O perioada activitatea mea pe blog o sa tinda spre 0.  O sa programez cateva articole(mai rarut ca e mai dragut), dar nu o sa pot sa va vizitez sau daca o sa intru de pe telefon sa citesc unu-doua articole nu o sa pot sa comentez si nici aici sa va raspund la comentarii in cazul in care o sa mai treceti sa cititi articole si/sau comentati. A venit in sfarsit si partea aia mai frumoasa din vacanta cand plec la mare si la munte…si de data asta nu pentru o “calatorie de weekend” . 

Cand ma intorc o sa recuperez si o sa citesc si comentez tot ce ati mai postat in perioada asta, dar pana atunci sper sa nu uitati nici de mine si nici de blogul meu micut.

Daca mai pleaca cineva in concediu in perioada asta va urez si voua distractie placuta, dar si celor de acasa le urez acelasi lucru si putere sa indure in continuare caldura torida de afara. 

Si in caz ca va intrebati...da, deja sunt pe plaja in momentul asta si o salut din partea tuturor celor care din diverse motive nu pot sa ajunga

Salutari de pe litoral si numai bine vand la urmatoare citire reciproca

Miercurea fara cuvinte(9)

Mai multe gasiti la Carmen