Aveam nevoie de asta

La un moment dat, anul asta, in luna iulie mai exact, am spus ca sper ca 14 iulie 2014 si 10 iulie 2015 se bucura pentru ca pe 12 iulie 2015 a aparut o noua varianta zdwub. La acel moment nu stiam daca este intr-un sens bun, pentru ca atunci mi-am construit un zid si mai mare in jurul meu. De ce am redeschis acest subiect? Pentru ca nu mi-a reusit, sau cel putin nu cum mi-am propus eu, nu cum simteam eu in acel moment ca am nevoie, dar poate ca cele 14 ore de somn odihnitor de care am avut partea aseara sunt de vina sau poate evenimentele recente din viata mea, dar mi-am dat seama ca am nevoie de asa ceva, mi-am dat seama ca undeva, cumva, am renuntat la acel zid, si il vreau inapoi. Stiu ca intr-un punct, cam prin august, pe la sfarsit, si apoi mult mai intens la inceputul lunii octombrie mi-am propus sa las acel zid in jos putin si sa permit altor persoane sa se ataseze de mine, sa fiu o persoana sociabila si agreabila cu adevarat, dar am constatat ca la un moment dat, nu stiu exact cand si cum, dar am lasat zidul jos complet si m-am atasat si eu de acele persoane. Da, acum nu e ceva rau, dar urmeaza sa fie, si nu vreau sa ajung iar in acel punct, dar in acest moment nu stiu sigur cum sa pot ridica din nou acel zid de protectie si in acelasi timp sa nu indepartez aceste persoane, pentru ca sincer, imi cam place, m-am obisnuit asa, dar cunoscandu-ma, stiu si ce inseamna asta pe termen lung, sau ma rog, nu neaprat atat de lung. Si nici cu afectiunea fata de animale nu am reusit ce mi-am propus atunci, da, m-am distantat, dar inca o fac fortat, inca trebuie sa ma fortez sa nu simt afectiune pentru animale, nu este inca natural si firesc.

Ma princep sa indepartez persoanele din jurul meu, involuntar chiar, de cele mai multe ori, aproape mereu chiar, fac asta fara sa vreau, o face acel zid de care am pomenit pana acum, dar acum zidul ala simt ca este lasat complet jos, ca nu mai exista, si in anumite momente ii simt lipsa, il vreau inapoi, dar nu stiu sigur cum sa il inalt din nou fara sa ranesc persoanele din jurul meu, persoane carora eu le-am permis sa intre in viata mea, ba chiar le-am incurajat permitandu-mi si mie sa ma atasez la randul meu de ele. Da, stiu, nu prea are sens ce spun acum, nici pentru mine nu are asa mult sens, sincer, tocmai d-asta am ales sa incerc sa imi expun gandurile in scris, poate asa capata ceva mai multa logica, poate asa reusesc sa gasesc o solutie. Poate pana cand imi opresc degetele din a scrie aberatii aici gasesc si acea solutie, dar pana atunci le mai las sa distreze cu tastatura pentru ca nu au simtit-o de mult in acest sens, nu le-am permis de prea mult timp sa imi exprime gandurile fara controlul ratiunii si al limitarii, dar astazi, acum, le las sa tasteze tot ce vor, cum vor, le las sa imi descarce toate gandurile acumulate in ultimul timp.

Imi e oarecum teama in acelasi timp sa las din nou acel zid sa se ridice, pentru ca stiu ca o sa ma afecteze procesul de ridicare, proces in care o sa indepartez persoane pe care nu cred ca vreau sa le indepartez, dar care stiu ca nu sunt obisnuite cu acea versiune a mea si care la un moment dat o sa aleaga singure sa plece, pentru ca asta face acel zid, triaza orice risc de atasament periculos, orice risc de afectare a mea, ma imunizeaza. Dar in acelasi timp stiu ca si fara acest zid, intr-o zi, la un moment dat, acest lucru o sa se intample, si atunci o sa ma prinda la pamant, fara nici o protectie, fara nimic, si o sa fie mult mai rau, si deci, ca o concluzie pana acum problema mea este daca sa aleg eu momentul si sa controlez cand imi ridic zidul si indepartez anumite persoane care reprezinta un risc pentru mine sau sa las lucrurile sa vina de la sine si sa las zidul sa se ridice singur, atunci cand o sa fie nevoie. Pentru mine sunt urate ambele situatii, dar in acelasi timp stiu ca a doua situatie m-ar afecta mai tare, dar in acelasi timp mai stiu si ca a doua situatie ar putea sa mai dureze o perioada, perioada in care sa ma simt bine, dar tot in acelasi timp mai stiu si ca fiecare secunda care trece in aceasta situatie o sa ma afecteze si mai tare atunci cand o sa se produca ruptura naturala si fireasca.

Daca va intrebati de ce am permis totusi o usoara coborare a zidului atunci daca stiam ca o sa se ajunga aici, raspunsul este simplu, nu stiam si chiar nu ma gandeam ca o sa se ajunga aici, atunci am vrut doar sa vad daca pot sa cobor usor zidul, sa permit altor persoane sa intre usor in viata mea, nu stiam ca o sa ajung sa dobor complet zidul, nu mi-am propus niciodata sta si nici nu mi-am imaginat ca s-ar putea intampla asta vreodata, adica zidul meu era destul de solid, ridicat in ani si ani de zile, pus la multe incercari si supus multor lovituri care l-au fisurat, dar niciodata doborat, care din contra, il faceau si mai puternic cu fiecare fisura reparata.

Si gata, hai sa ma opresc aici, articolul asta a devinit deja mult prea lung, de mult nu am mai scris un articol asa de lung si atat de profund, punem pauza, o sa revin probabil la acest subict, totusi, dar o sa fac asta in momentul in care o sa am o solutie, sper ca o sa fie curand....

Zi de zi

De cand cu munca timpul meu liber s-a micsorat radical, dar nu pot spune ca este ceva rau, exceptie facand somnul, in rest pot spune ca este chiar ok si in timp o sa ma obisnuiesc si cu somnul sau cu lipsa lui mai bine spus. Cand stateam toata ziua acasa doar ma uitam la seriale si efectiv nu faceam mai nimic in afara de asta. Inca ma mai uit, seara, dar nu mai vad un sezon in doua zile. In schimb, pe langa “serialul de seara” am inceput sa ma joc, da, au inceput sa ma captiveze din nou jocurile. Nu m-am apucat din nou de cele de strategie si de durata, dar ma gandesc si la asta. Momentan raman la a-mi pierde timpul cu jocuri simple, scurte si nu foarte complicate, online, lejer. Stau cam o ora doua pe xjocuri si pierd timpul aproape in fiecare seara si ma relaxez. Dupa o zi in care ma trezesc dimineta si stau 8 ore la munca, inca juma de ora pe drum, tot ce vreau e sa stau in pat si sa ma relaxez putin. Un episod de 40 min dintr-un serial este perfect pentru, cum imi place mie sa spun, zacut in pat, apoi ceva de mancare sau o gustarica mica, o ora doua de jocuri si dupa eventual inca un episod sau direct somnic.

Si cam asta este o zi normala din timpul saptamanii pentru mine. Banal? Da. Plictisitor? Poate. Obositor? In cele 8 ore de munca. Relaxant? Cand ajung acasa. Am inceput chiar sa ma uit din nou si la televizor, lucru pe care nu l-am mai facut de destul de mult timp.

Dar pot spune, asa in final, ca imi place mai mult acum, chiar daca in momentul asta simt ca as putea sa dorm 3 zile si 3 nopti fara probleme. Imi place sa am din nou o rutina, sau nu neaparat rutina, dar sa stiu ca am ceva de facut in ziua respectiva, cand ma trezesc si sa stiu ca am ceva de facut, ca am un loc unde trebuie sa ajung zilnic, si nu aveti idee ce sentiment placut am cand sunt pe drum spre casa, nici cand ieseam de la liceu nu am sentimentul asta asa placut pe drumul spre casa. 

Dupa ce se trage linie

Anul acesta, pan acum, de-a lungul timpului am tot “adunat” subiecte pe care sa le dezbat aici, dar dupa lunga absenta nu prea mai aveam aceiasi dorinta sa ma grabesc sa ajung acasa si incep direct sa scriu. Dar este bine ca totusi le-am salvat unedva prin diverse poze, da, vedeam ceva care ma intriga sau enerva si ii faceam poza sa imi amintesc. Deci...o sa am ceva idei de articole in viitorul apropiat, dar astazi incep cu altceva. Asta va spun, sau va arat, cum s-a terminat prima mea sesiune. Uite fix asa:

Cum a fost? Nu pot spune ca foarte stresant, dar suficient de stresant, desigur acum ar putea sa apara anumite persoane care sa spuna ca nu m-am stresat deloc si ca am lenevit mai mult, daaar asta este partea a 2-a si intotdeauna exista un exterior si un interior, o privire directa si una de substrat, dar au si ei dreptatea lor, nu m-am agitat foarte tare si pe de-o parte am anumite regrete, dar cu toate astea s-a terminat si regretele sunt inutile acum, si nu a fost chiar atat de rau pe cat ar vrea altii sa creada ca a fost. Si cand ii aud pe altii cu nopti nedormite, cu stres la maxim, cu 3-4 cafele pe zii + 2-3 energizante, nu stiu ce sa zic, involuntar ma cam amuza cand ma gandesc ca eu am ramas la zi cu vreo 4 seriale, am vazut si cateva filme, m-am distrat, am dormit ( si din nou aici ar putea interveni anumite persoane care sa spuna ca am dormit chiar muult, defapt ca de obicei) si totusi s-a terminat relativ ok sesiunea pentru mine, poate chiar mai bine decat pentru cei care s-au stresat foarte tare.

Pertotal media 8,1 pe semestru cu tot cu anm’ul eu zic ca este suficient de ok pentru efortul pe care l-am( sau nu) depus. Acum ca e vacanta, somnic de voie, leneveala cat cuprinde si rasfat de la mami ca doar sunt acasa, nu? 

Am doar 3 picioare

Dezavantaj in a merge cu masina prin capitala pe stradute laturalnice, in special noaptea? Simplu, in incercarea de a evita 2 gropi mari, treci printr-una care ti se pare mai mica si mai ok decat celalte doua, ce ascunde defapt mica groapa inofensiva? O adevarata adancime, una atat de mare incat sa iti taie cauciucul, sa nu ii spun chiar explozie ca nu a fost chiar asa, sa ii spunem doar taiere. Foarte urata situatia asta. Dupa ce iti suni un prieten sa vina sa te remorcheze incepi si te gandesti ce faci, ca afara e inca iarna si tu aveai doar fix 4 anvelope de iarna, nu te-ai gandit ca ar fi ok sa ai si o rezerva pentru ca “ce se poate intampla?” . Nu stai nici cu banii prea bine, ca vorba aia, doar esti student, nu? Si cum in prezent totul se rezolva din fata calculatorului, intri frumos pe google si cauti anvelope de iarna acvila, ca doar nu vrei sa ai anvelope diferite, nu? Normal ca nu, arata urat, macar daca erau doua cu doua, dar si asa tot aratau urat, nu, tu vrei un tot unitar pe masina ta. Intrii si gasesti anvelope, asa cum ai cautat, dar nu ai nici cea mai mica idee care sunt cele pentru masina ta, tu ai retinut doar firma, buna si aia decat deloc, nu? Ne multumim cu ce avem, cauti pe acolo, poate-poate ti se pare cunoscut ceva pe acolo, dar nimic. Renunti la idee si iti spui ca “oricum iarna e pe sfarsite, nu mai ies cu masina pana la primavara” si te duci la somn, ca tot studentul in plina sesiune. Cand te trezesti parca ai manca o shaorma, te imbraci, iei portofelul, cheile si te duci la masina fericit ca o sa mananci shaorma. Ajungi la masina si iti amintesti ca ai doar 3 roti asa ca iti pui pofta de shaorma in cui si deschizi internetul, cauti iar pe google, ajungi iar pe site, te uiti iar ca vitelul la poarta noua, dar de data asta nu mai inchizi, iti suni in prieten sa il intrebi ce anvelope ai tu, normal ca nu stie, te pune sa te duci sa citesti. Nu te ajuta foarte mult, dar iti amintesti ca atunci cand ti le-ai cumparat prima data te-a ajutat un consultant de la firma sa iti alegi anvelopele, intrii frumos in sectiunea corespunzatoare si incepi sa vorbesti cu consulatul, nu isi aminteste de tine, nu stie ce anvelope ti-a vandut, dar te pune si el sa citesti ce scrie pe ele, te duci pana la urma la masina, citesti ce scrie pe anvelope si ii spui, iar el si-a dat imediat seama, si nu ai cheltuit niciun ban, nici pe drum, nici pe consultanta, dai comanda de anvelope si cat astepti, dai comanda si de o shaorma, chiar daca nu e aia pe care o voiai te multumesti si cu una mai de aproape adusa acasa decat deloc.

Am aflat

Cand eram acasa si mama ii trimitea pachet fratelui meu erau saptamani in care spunea “nu vreau si snitele, m-am saturat de snitele” si eu eram ceva gen “serios? Cum se poate satura cineva de snitele?”

De cand sunt la camin am aflat si raspunsul: mananca o luna snitele rece sau incalzite la microunde! Da, clar ti se ia de snitele, sau cel putin de snitele reci/incalzite la microunde.

Uneori, mai ales dimineata si cand vin acasa, zau ca imi e dor de casa. Adica stiti ca m-am alintat destul de rau in ultimul timp acasa si dimineata mereu ma trezeam cu cafeaua calda adusa de mama in dormitor, cand ajungeam acasa mancarea era calda, ma astepta pe masa doar sa mananc. Acum, aici, trebuie sa imi fac eu toate chestiile astea si e destul de aiurea, bine, incep sa ma invat, nu pot spune nu, dar totusi, era mai bine acasa. Acum imi fac cafeaua de seara si o pun intr-o cana termos sa o am facuta dimineata cand ma trezesc, dar mancarea tot trebuie sa mi-o incalzesc eu cand ajung de la facultate, sa imi spal vasele dupa si asa mai departe.

E bine in schimb un lucru: am inceput sa ma adaptez aici suficient incat sa nu imi mai fac patul, sa nu mai imi strang mereu lucrurile de pe birou si etc. Incep sa ma simt acasa aici, dar totusi, uneori chiar ar fi bine sa fie mama aici sa ma astepte cu mancarea calda cand ajung dupa 6-8-10 ore de facultate sau dimineata cand abia reusesc sa ma dau jos din pat sa ma astepte cu cafeaua calda, aburinda, cu mirosul ala imbietor. 

Aiureli

“E miezul noptii, nu ti se pare ca este suficient de tarziu? Baga-te la somn ca altfel maine nu te iau cu mine”

Asta am auzit in baia unui pub din centru vechi. Cum sa fii atat de cinic? Adica tu iesi la baut, da, era la baut, au baut bere la galeata toata seara, si ii spui copilului tau pe care l-ai lasat aparent singur acasa ca e suficient de tarziu si ar trebui sa doarma. Daca as fi fost in locul copilului respectiv cred ca te lasam sa dormi pe pres, incuiam usa, lasam cheia in usa si daca ai fi sunat la usa as fi spus ca nu am auzit, eu dormeam la orele alea, era suficient de tarziu. 

Uite-l! Ah,nu e el

Recent cineva m-a intrebat de ce nu mai scriu pe blog sau de ce scriu asa rar, de ce nu ma mai iau de nimic, de ce nu mai recomand nimic, de ce nu mai povestesc nimic din filozofiile lui C. (care apropo s-a simtit in al 19’lea cer cand a auzit ca si-a amintit cineva de el) de ce nu mai comentez pe alte bloguri cum faceam inainte, de ce disparitia asta treptata.

Ei bine...raspund aici pentru toti cei care se intreaba asta. Nu am disparut, nu vreau sa dispar, sunt inca aici, mai rar, e adevarat, dar sunt inca aici, sunt si pe facebook, poate putin mai des decat pe aici, dar ideea este ca nu am disparut. Sau cel putin nu voit. Doar ca... de la un timp se aduna tot mai multe de facut si timpul este tot mai scurt. Nu credeam ca scoala o sa-mi ocupe vreodata atat de mult timp sau ca o sa-mi dau silinta atat pentru ceva legat de scoala, dar inevitabil...o fac. Da, stiu ca ar fi plictisitor pentru voi sa vorbesc despre stresul meu sau despre revoltele mele in ceea ce priveste clasa a 12’a, bacul si toate cele legate pe subiectul asta...asa ca din lipsa de alte subiecte si de timp mai lipsesc.

Si nu glumesc, chiar am programul incarcat....ore pana la 2-3 zilnic, 3 zile pe saptamana cate 2 ore si dupa amiaza...si intre...mate si fizica cat cuprinde si mai se insereaza si romana din cand in cand cu diverse texte argumentetative idioate sau cu diverse comentarii. Si in ultima perioada inserez si niste site’uri ca trebuie sa’mi fac atestatul si la info cica. Si apoi streses si cu simularile alea enervante. O gramada de stres, putin somn, multa fizica, multa mate, mediu romana si uite asa se duce timpul meu liber.

Cand prind cate o portita libera intru si pe blog, la mine, sau la voi si recuperez cate putin, dar...aparent o perioada o sa tot fie absenta asta a mea pe blog...mai deasa sau mai rara, depinde de situatie si de moment.

Si in premiera, anul asta e singurul an in care spun asa ceva, dar....hai cu toamna! Vreau sa scap odata de tot stresul asta si de toti nervii astia, vreau sa trec de bac si de admitere, sa ma mut si gata. Da, stiu, la facultate o sa fie la fel de greu sau muuult mai greu, dar momentan vreau sa ajung acolo sa vad asta...pana atunci vreau doar sa scap de stresul bacului si al admiterii.

Si tot cu ocazia asta imi cer scuze fata de cei care considera ca i-am uitat pentru ca nu am mai ajuns pe blogurile lor sau ca nu am mai avut activitate aici.

Peste noapte

Si nu, titlul nu este deloc la figurat, este fix la propriu. Sa va explic. Sambata stau eu acasa, frumos, lenevesc, dorm, ma relaxez, nu ies din casa deloc, dar deloc-deloc, toata ziua de sambata am stat numai in casa lenevind, dormind si relaxandu’ma. Se face seara, oboseala inca exista asa ca am facut un dus si m’am bagat in pat la somnic(da, pot sa dorm foarte mult, inca nu v’ati obisnuit cu asta?). Ma trezesc pe la 3-4, nu mai stiu cat era exact, cu nasu infundat, foarte infundat, imi suflu nasu si ma bag inapoi la somnic…ma trezesc pe la 10, nasu tot infundat si o durere in gat de mama-mama. Am zis “las’ ca trece”, s’a facut dupa-amiaza…a inceput sa ma doara si capu’…ptiiiu sa’mi bag picioarele, am facut si febra. Ii zic lu’ mama sa’mi faca niste ceai cu miere si lamaie. Fix atunci nu mai aveam lamaie, hai las ca nu’i bai, il beau fara lamaie. Degeaba…febra-febra, nasu infundat-nas infundat, durerea in gat- durere in gat…hai sa iau un paracetamol. Parca ma mai lasa putin febra, ma bag la somn. Tunete si fulgere!!! Nasu infundat, durere in gat…respire zdwub daca ai cum…pe nas nu merge, pe gura zici ca inghiti ace nu aer. Reusesc intr’un final sa adorm, dar ma trezesc din ora in ora ca nu mai pot sa respir…Mai incepe si alarma sa suna…mi se zgarie cate putin timpanul cand o aud. Ma trezesc, ma pregatesc repede si plec la scoala. Nasu infundat inca era, gatu’ inca ma ustura, dar febra nu mai aveam si nici capu’ nu ma durea. Ajung la scoala…nu mai pot, nasu’ imi curgea ca la robinet…am consumat un pachet de servetele intr’o ora, simteam cum mi se face tot mai cald si brusc frig, iar foarte cald…capu’ incepea sa ma doara din nou…febra nu am mai facut, dar eu simteam cum ard. Am sunat’o pe mama, i’am zis ca nu mai pot sa stau la scoala si imediat cum s’a sunat am plecat, m’am dus direct la doctor, mama a venit si ea acolo. Am stat 2 ore la doctor, la coada…nu mai povestesc despre cati draci si nervi mi’am facut acolo…Intru si eu intr’un final…dupa ce imi cam zisese ca nu vrea sa ma primeasca pentru ca nu aveam programare…da, la mine la doctor trebuie sa anticipezi cand o sa te imbolnavesti ca sa poti sa’ti faci programare cu vreo 2-3 zile inainte. Revenind, intru si eu intr’un final si ce’mi zice ? “Ai niste punctulete pe amigale. Niste pungute cu puroi” …ce zici ca am?!?! Asa peste noaptea? Dea drașii in ea de treaba. Ma intreaba, dar parca ironic, “faci injectii?”…stie deja ca nu le suport, stie foarte bine asta, d’asta a si intrebat, dar acum ce sa mai fac? Nu mai rezistam, simteam cum imi pulseaza sangele in cap, zici ca batea cineva la tobe cu capu’ meu, nasu’ imi curgea prea tare, ma incerca si o tuse seaca, gatu’ nu’mi dadea pace deloc…asa ca’i zic “orice e bun, numai sa’mi treaca”. Imi da reteta, injectii la 12h si antibiotice. La 12 ore? 10 injectii…dupa imi zice si ca nu ma duc la scoala saptamana asta. Parca a mai dres’o putin cu treaba asta…dar parca 5 zile pe 10 injectii nu suna chiar asa bine, adica era loc de mai bine. Am ajuns la a 6’a…in dimineata asta am facut’o pe a 6’a…si ma doare de nu mai pot…ustura ca naiba si de la a 4’a, inclusiv, imi ramane si piciorul amortit cateva minute dupa…Niciodata nu am suportat injectiile si niciodata nu o sa le suport!!!!! In trecut faceam chiar “frumos” cand trebuia sa fac injectii…stiu ca o data era doar eu acasa si nu i’am raspuns la usa cand a venit sa’mi faca injectia…si cand erau si ai mei acasa si ii deschideau usa…ei bine, ma rezum si spun ca mai trebuia cel putin o persoana pe langa cea care imi facea injectia pentru a reusi…dadeam din maini si din picioare ca toate cele…

In fine…cam asta e despre raceala mea de peste noaptea…la propriu! Nu, inca nu mi’a trecut complet…nasu’ inca imi mai curge, in gat ma mai ustura, dar nu atat de tare, capu’ nu prea m’a mai durut, dar oricum tratamentul nu e gata…mai am…si abia maine dupa-amiaza ma duc la control sa vad ce si cum…

Dar totusi…Daca tot apare peste noapte ar fi fost frumos sa si treaca tot peste noapte!

Expert zici?

Din cate imi amintesc eu am mai scris de cateva ori ca ma uit la multe filme si seriale, ba chiar la un moment dat, la sfarsitul anului trecut facusem o rubrica in care vinerea recomandam un film…de ce m’am oprit din asta? Hmm…buna intrebarea, poate ma apuc iar, sa mai vad. Oricum, revenind…ideea este ca astazi a aparut un nou episode dintr’un serial pe care il urmaresc…si da! Ma enerveaza la culme ca trebuie sa astept o saptamana pentru 40 minute, dar imi place serialul si m’a prins actiunea, nu pot sa astept pana se termina sa’l iau de la cap la coada…ma supun si astept o saptamana un episode de 40 minute. Normal ca mi’a stat gandul mult astazi la episodul respectiv, asa ca in momentul in care am ajuns acasa dupa ce am mancat si mi’am rezolvat niste treburi am si dat iama pe filelist sa descarc episodul si sa’l vad. Am vazut episodul…destul de bun zic eu, dar cam scurt, vesnica problema. Dupa mi’am amintit ca n’am terminat filmul de aseara, ca m’a luat somnul si l’am oprit pe la sfarsit, mai avea cam 30 minute. Am vazut si sfarsitul filmului respctiv, si el a fost bun, mi’a placut. Dupa ce am terminat cu asta…intru si eu pe facebook si acolo gasesc diverse stiri de la protv, da, le’am dat like si nu stiu de ce nu le dau unlike pentru ca au in mare parte numai stiri idioate cu titluri “SENZATIONALE!!!!” Si ce credeti? Normal gasesc unul din aceste articole, nu avea chiar un titlu sensational, dar am intrat sa citesc articolul si incep si citesc si ajung la partea asta :

“Un studiu realizat pe 50.000 de persoane a demonstrat ca oamenii care dorm prea mult au acelasi risc ca si cei care dorm mai putin de 6 ore.

Toti pot face boli grave, cum ar fi diabet, obezitate, anxietate sau afectiuni cardiace, scrie Daily Mail.

Mai mult, Academia Americana de Medicina a Somnului sustine ca persoanele care dorm prea mult sunt mai expuse bolilor decat cele care dorm prea putin.”…stai putin, inapoi…Academia Americana de Medicina a SOMNULUI????? Serios? Exista asa ceva? Stati, stati ca mai e ceva interesant :

“Doctorul Safwan Badr, expert in somn, precizeaza ca odihna pe timpul noptii este la fel de importanta ca si alimentata echilibrata sau exercitiile fizice.”…staaaai, si aici, inapoi…EXPERT IN SOMN???!?!?!

WTF?!?!? Pe bune chiar exista academia americana de a somnului si cineva care poarta “rangul” de expert in somn. Adica, oficial, ca asa si eu sunt expert in somn, dar eu sunt pentru ca dorm muuuult, el a facut o scoala ca sa poata fi numit asa?

Nu pricep…mi se pare chiar aberant si ciudat si aiurea si tot odata funny. Sa inteleg ca acum nu ma mai pot autointitula expert in somn, nu? Adica nu am urmat niciun fel de studii pentru asta…O sa ma documentez…poate imi iau si eu o astfel de diploma. DA! Ar fi cel mai bine asa. Gata cu Politehnica, gata cu automatica…ma duc la o facultate care imi poate oferi o diploma de expert in somn! Stie cineva una buna? 

Tabara vietii 2.1

Continuarea am zis ca o reprezinta timpul liber din saptamana petrecuta la mare, da?

Hai sa vedem cum sa incep. Incep si eu cu ziua de marti, nu? Sau hai sa nu le iau chiar pe zile ca nu’mi mai amintesc exact ordinea, dar incerc. Ideea e asa, in prima seara am plecat la o teresa sa manacam pentru ca nu aveam mancare de la cantina in seara respectiva, am mancat, ne’am dat in TIRIBOMBE, cum se spune in teleorman, la mine li se spune comedii, ne’am uitat putin la meci, si apoi in jurul orei 11 cred, a inceput sa ploua, ca ne’a picurat putin pana in tabara. Ploaia s’a oprit undeva in jurul orei 2. Cum de unde stiu? Pentru ca nu, nu dormeam la ora aia…toata tabara am dormit in jur de 4-5h/noapte, iar in ultima seara mi se pare ca am dormit undeva in jur de 3h juma si alea in 2 schimburi, dar mai e pana la ultima seara. Asaaa…revenim la prima, dupa ce s’a oprit ploaia am mai stat, ne’am facut prieteni noi din mai multe zone si undeva in jur de 3 juma ne’am dus la somn. Pana atunci, am fost pana pe plaja cu D. pe la 2 si ceva, batea vantu’ al naibii de tare acolo, ne’am jucat la aparatele de fitness de acolo, noi la 2 si ceva dimineata dadeam jos caloriile si dupa ne’am intors la restu’ si am stat pana in jur de 3 juma cum am mai spus. A 2’a zi a fost cum a fost cu trezirea, ideea e ca ne’am trezit. Dupa amiaza am plecat impreuna cu A. sa ne plimbam prin Eforie Sud, in timp ce le’am lasat pe D. si I. impreuna cu profa la plaja. In plimbarea noastra ne’am oprit la vreo 2 terase pentru cate o bere, ne’am uitat de suveniruri, am mancat gogosi, am gasit o teresa cu o priveliste de milioane, am facut si cateva poze, am plecat pe la 2 si ne’am intors undeva pe la 5 juma. Mai departe, noaptea asta a fost una interesanta. De ce? Pentru ca normal nu ne’am bagat la somn devreme, iesisem pe afara, ne’am dus la noii nostri prieteni si am pierdut vremea pe acolo. Pe la 2 si ceva ne luase un frig teribil si ne’am dus si am ciordit cateva cearsafuri din camera baietilor si ne’am invelit cu ele afara, pe bancute.

Eu vara....

In ultimul timp oricum am avut o activitate destul de redusa in diverse si diverse motive, dar saptamana asta o sa fie si mai scazuta pentru ca aseara am avut un party si in dimineata asta am plecat in lume. Ce atata somn? Fara somn!! Ar merge niste somn defapt…Am plec sa cutreier lumea la propriu, ma duc pe diagonala pe harta pana unde se agata in cui, prin Maramu si dupa ma intorc prin Moldova. Pe facebook cat ma va tine internetul o sa mai pun poze, statusuri si diverse , dar pe aici nu prea o sa am activitate pentru ca da, imi iau incarcator la mine, da, imi iau telefon de rezerva pentru ca asta destept daca folosesc netul pe el intr’o zi e mort, daca nu folosesc netul permanent ma tine si 2 zile, iar ala de rezerva nu e asa smart, e mai clasic si nu pot sa intru sa postez chiar cum as vrea eu de pe el .

Nu stiu daca mai am timp sa programez cateva articole(exceptie asta), dar sa vedem…poate reusesc sa programez macar 2-3.

Asa ca …v’am lasat pentru o perioada, nu foarte mare. Sa aveti o saptamana frumoasa si eu incerc sa’mi gasesc o pozitie in scaunul din masina in care sa reusesc sa adorm putin. Da, slabe sanse asa ca reamintim hitul de vara trecuta : EU VARA NU DORM!!! 

Sabotaj!!!

Totul este foarte clar acum, acest trio diabolic m’a sabotat. Vorbesc despre alarma, par si noapte. A fost cea mai scurta noapte din anul asta, alarma nu se mai oprea din sunat la o ora atat de matinala incat nici macar Miky (care in general este primul treaz) nu se trizise, iar parul pentru prima data pe anul asta, in dimineata asta s’a ridicat in antene.

Sa intelegeti mai bine: La 7 jumatate sari din somn ca ars pentru ca nu sti ce se intampla si cine e atat de tampit sa asculte muzica in creierul noptii, realizezi ca defapt tu esti tampitul despre care ai pomenit mai devreme si ca este vorba despre telefonul tau, mai exact este alarma ta. O opresti si atat ca iti e mila de telefonul asta sa’l arunci pentru ca stii foarte bine ca nu este atat de rezistent ca celelalte sa poti sa’l arunci de toti peretii dimineata fara sa se descompuna in toate componentele posibile si imposibile , te intorci pe partea cealalta si vrei sa adormi iar, dar iar se trezeste un idiot sa asculte muzica, si asta nu mai e alarma ta pentru ca e clar alta melodie, una tampita cu zurgalai si feliz navidad , a trecut craciunul baaaay omenilor…oh, dar stai tot eu sunt si idiotul de care am zis mai devreme(trebuie sa schimb melodia asta aiurita)…primesc un apel…hai sa zicem ca se iarta, dar din discutie nu’mi amintesc mare lucru, mi’a povestit el apoi pentru ca eu i’am raspuns numai “da…aha…bine…nu, nu dorm…da…si mie…bine…te pup…da…pa”, asa si dupa ce termini de dat raspunsuri absurde si scurte vrei sa te culci la loc, ca tot omul, dar vezi ca e deja fara 20 si te gandesti sa te dai jos din pat, te duci la baie si incepi si da’i cu spuma, cu gel si cu o tona de fixativ poate poate se culca antena, dar nu, ei ii place sculat, intr’un final reusesti sa para accetabil, te intorci sa te imbraci si aprinzi lumina, dar pentru ca este creierul noptii si nici macar papagalul nu vrea sa se trezeasca si urla din toti plamanii trebuie sa o stingi la loc si te imbraci pe semiintuneric sau la lumina lunii, cum vrei tu sa’i zici. Se face fara 10 si n’ai niciun chef sa te incalti, dar trebuie, si cu ochiii inca intredeschisi(sau e mai bine intreinchisi? Nu suna prea bine asa, ramanem la intredeschisi) si vizibil foarte somnorosi strabati drumul ce’ti pare interminabil catre scoala.

Happy Weekend - editia 1

In sfarsit am si eu putin loc la calculator…Toata ziua stai pe net!!!!

 

E deja sambata? Stai sa fug repede la Elly ca e prima editie de Happy Weekend din 2013 si nu pot sa o ratez… Imi spune poveste adevarate…sa’ti spun si eu o poveste

Eram eu, uitandu’ma la televizor ca mereu calculatorul este ocupat

m'ai vazut, da?

M'am intoooors

Gata si plecarile din vara asta…cele pe termen mai lung desigur. Dupa 4 zile la mare si 4 la munte cu peripetii si intalniri prea apropiate si complet nasteptate pe care o sa le povestesc foarte curand ma intorc aici. Ma intorc acasa la mine unde recuperez cateva ore de somn…aseara am dormit in jur de 15 ore(putin peste, dar nu stiu exact cat asa ca las asa), ma intorc pe blogul pe care vad ca nu l’ati uitat si l’ati vizitat in continuare, ma intorc si pe alte bloguri de care mi’a fost dor si ma pun pe cat posibil la curent cu tot ce ati mai facut si scris si incerc sa comentez cat mai mult.

Chiar daca mi’a placut la mare(pe care am salutat’o si din partea voastra) si la munte parca tot mai bine e acasa… Poze nu pun acum pentru ca vara nu s’a terminat inca, o sa fac la sfarsit de august-inceput de septembrie un articol separat numai cu poze despre cum si pe unde mi’am petrecut eu vara

Pana atunci va salut si va spun ca mie mi’a fost dor de voi(si bloggeri si cititori) si  ca ma bucur ca m’am intors 

Oboseala

In ultimul timp…nu stiu de ce, dar am o stare de oboseala, nu, nu d’aia existentiala ca la Bacovia…o oboseala crunta si continua . Si nu, acum nu ma refer la lene si chef de nimic…ma refer la oboseala …oboseala din aia care ma face sa casc in continuu si imi da o stare de somnolenta notorie.

Si chiar daca dorm…tot mi’e somn…adica o zi la mine in ultima perioada arata cam asa: ma trezesc la 7 juma (biiine recunosc…atunci imi suna ceasu’ …eu ma dau jos din pat cu chiu cu vai la 8 fara un sfert)…stau la scoala pana la 1-2 …in astea 5-6 ore mai gasesc ore sa atipesc macar 10-20 min …ajung acasa …mananc…si pe la 3 sunt in pat hibernand…fara pay stai sa vezi ca la 3 ma bag in pat si adorm la 4…nu domle…la 3 m’am bagat in pat la 3 si 10 dorm profund deja…ma trezesc la 8 fara ceva-8 (daca nu intervine ceva…gen persoane care nu au ce face si ma suna sa vada ce mai fac ca ei se plictisesc)…dupa ma duc sa mananc, in general asta e motivul pentru care ma trezesc: foamea…mai stau cu ochii pe jumatate(fiiieeee un sfert) deschisi la calculator sau ce mai fac…si la 11 fara 10-fara 5 ma bag inapoi in pat si la 11 deja sunt in lumea viselor. Si a doua zii totul se repeta…

Am de ceva timp starea asta si nu dispare de nicio culoare…parca m’am plictisit si eu de somn…dar ce sa fac daca si in momentul in care scriu asta casc in continuu si mi se inchid ochii…

Si oricat de mult as tot dormii nu simt ca ma odihnesc…ba din contra simt ca imi este si mai somn. Si acum cred ca ma bag la somn ca deja mi se inchid ochii de la atata cascat…

Am incercat cu de toate…muzica tare…muzica incet…iesiri si plimbari…nimic domle…cum intru in casa parca as vrea sa vad numai si numai patul…Sa stau numai afara? Degeaba…m’am gandit…dar cand sunt afara parca as fugi mangand pamantul sa ajung acasa in pat…

Nu stiu ce e cu mine…are cineva idei?

Monday Seven!- Somn?

Nu este un concurs, este doar blogging interactiv!Alege si publica intr-un articol, 7 fotografii  care te-au impresionat cel mai mult in saptamana ce tocmai a trecut, ataseaza cate un cuvant pentru fiecare fotografie publicata in functie de ceea ce-ti sugereaza tie fotografiile in cauza si inscrie articolul la Monday Seven!

Somnic

Somnoros 

Sarbatoare

Mancaaareee

Distractie

NU

Razbunare

Schema e simpla:

7 zile- 7 fotografii-7 cuvinte

Zi ploioasa

De ce trebuie sa ploua?

Mereu cand ploua am o stare din aia de somnolenta notorie…Nu am chef de nimic ..imi e lene si sa stau pe scaun….imi e lene si sa mananc…nu am chef de nimic decat sa dorm…da’ ma plictisesc si de atata somn.

 Dar mi se pare foarte tare sa fi afara la tara, uneva cu multa iarba defapt si sa alergi, sa te invarti prin ploaie…Nu stiu de ce dar imi place asta si mereu cand ploua in starea aia de somnolent notorie imi imaginez asta. Daca ar mai fi o persoana cu tine ar fi si mai dragut…dar merge si solo.

De ce imi place ideea asta? Sincer nu stiu…Poate din cauza ca’mi e prea lene sa fac altceva si imaginatia mea o ia razna …probabil e singurl lucru care nu necesita efort fizic deloc si d’aia e singura care face ceva in momentele alea,dar avand in vedere ca e vorba de imaginatia mea probabil si ei ii e lene sa se gandeasca la altceva de fiecare data cand ploua si baga reluare sau poate pentu ca am vazut multe filme sau poate pentru ca as vrea sa fac asta ?

Da, vreau sa o fac. De ce nu am facut’o sau nu o fac?...Cel mai sigur din cauza lenei…adica imi e lene si sa tin ochii deschisi in momentele alea d’apoi sa ies afara si sa alerg… Dar probabil daca as avea motivatie as face’o…sau poate daca m’ar prinde ploaia deja intr’un astfel de peisaj…adica undeva afara la tara sau pe un camp sau ceva de genu’ sau macar afara.

Oricum…afara ploua…lenea din mine tipa asa tare incat cred ca am surzit…asa ca …somn usor daca se mai ia cineva dupa mine, eu ma duc sa mai bag o repriza de somn.