Luni, cu parfum de uitare...

Am scuturat praful de pe câteva file de jurnal care, din motive (???)... au fost trecute cu vederea (chiar și de cititorii fideli). 

Le-am adunat aici ca o a doua șansă, le-am lăsat la vedere cu titlu și link  — poate astăzi este ziua lor de glorie! 🤗😏🍀 Dacă aveți chef de răsfoit, ele vă așteaptă cuminți, ca niște povești uitate într-un sertar cu amintiri...
✨ Tuturor celor care trec azi pe aici - să aveți un start bun în ultima săptămână a lunii octombrie! Cu inspirație, zâmbete și ceai cald sau cafea, după caz! 🍁

•  Cum am ajuns să cedez în fața unei Labubu

•  Femeia cu umbrelă și algoritmul

•  19 Octombrie 2025 — Bulgaria între tradiție, euro și prietenie balcanică

•  Surpriza de joi seara: Arta întâlnește sacralitatea — experiență imersivă în Biserica Sf. Anna

• Plimbare cu ricșa, o înghețată și mult soare

Așadar... Leo chiar a înghițit un peștișor?

...întrebarea se refera la videoclipul de aici, iar raspunsul este clar: NU! 😀🐟🐠😇

Leo a primit în Sibiu o nouă jucărie, un fel de Nemo cu buze țuguiate… un mic pupăcios! ☺ Bineînțeles că am cumpărat ceva asemănător și pentru Chico. Un peștișor simpatic, ceva între Lola din Shark Tale, Dory din Finding Dory și Flounder – prietenul loial al lui Ariel din The Little Mermaid… Oare cum să îl cheme?...
Și pentru că tot vorbim de personaje colorate, acvarii, reflexii și imagini care ne rămân în minte, vă reamintesc că în fiecare joi ne întâlnim aici, la rubrica Reflexii în Oglindă (rubrică preluată de la SoriN). Singura regulă este să publicați într-un articol pe propriul blog, o fotografie cu reflexii, un videoclip filmat în oglindă sau imagini pe care tocmai le-ați descoperit în „oglindă” – fie ea oglinda ochilor, a apei, a cerului sau chiar oglinda retrovizoare. Apoi, înscrieți articolul aici – în tabel:

Viața în alb și negru…

... ce lume tăcută ar fi!

Imaginează-ți o dimineață în care cerul uită să fie albastru, frunzele se dezbracă de verdele crud, iar soarele își uită galbenul optimist sub o pătură de nori tăcuți. Ar fi ca o poveste fără suflet, ca o inimă ce bate în gol — o lume fără emoție, un tablou fără culoare...
🎨 Culorile nu sunt doar un festin pentru retină, ci povești fără cuvinte. Ele declanșează amintiri, aprind dorințe, trezesc ecouri uitate în sufletul nostru. Fără ele, roșul nu mai strigă pasiunea, ci se estompează într-un gri mut. Vara n-ar mai fi recunoscută după explozia de galben și portocaliu, ci ar părea o amintire ștearsă dintr-un vis uitat. Emoțiile s-ar aplatiza. Rozul copilăriei s-ar dizolva în uitare, albastrul calmului s-ar pierde în apatie, iar violetul misterului și-ar închide tainele. O lume în alb și negru ar fi o simfonie fără note, o poezie fără metafore, un vis fără orizont.

🌈 Culoarea nu locuiește doar în ochi — ea pulsează în inimă. Când vedem colorat, privirea noastră dansează cu lumina, iar sufletul înflorește asemenea unei grădini răsfățate de primăvară
🎼 Fiecare culoare e o notă muzicală, iar lumina o vioară vrăjită care ne cântă stările. Roșul aprinde gândurile ca o scânteie pe hârtie, galbenul ne îmbracă în râsete ca într-un pulover cald, iar albastrul ne leagănă în vise adânci, liniștite, precum marea într-o zi fără vânt
A vedea colorat înseamnă a picta realitatea cu inima. Înseamnă să transformi banalul în magie
🌟 Lumea ne șoptește poezii prin lucruri simple. O frunză de smarald răsucindu-se în vânt. O vitrină scăldată în neon care pare o scenă de vis. O umbrelă cu buline care râde sub ploaia verii. Fiecare nuanță e o metaforă. Un curcubeu e promisiunea că miracolele nu s-au pierdut, ci doar stau cuminți în spectrul vizibil
Poate că văzul colorat e felul în care universul ne îndeamnă să credem din nou în miracole. Să o facem cu ochii larg deschiși!

Când ai poftă de „ceva bun” și nu știi ce...

Aveam chef de ceva „bun”. Știi senzația aceea? Nu ți-e foame, dar parcă ai ronțăi ceva gustos, cald, reconfortant. Și da, recunosc – sunt o răsfățată. Așa cum suntem mulți dintre noi în zilele noastre: avem de toate, oricând, și totuși uneori nu știm ce vrem exact.
Răscolind prin frigider, mi-a venit ideea salvatoare: foi-etaj! Aveam două rulouri de aluat din acelea simple, de la Real, cu 99 de cenți. Mai aveam și un pachet de șuncă presată, niște mozzarella rasă, două borcane de marmeladă aproape goale și câteva boabe de zmeură.  

 Am derulat aluatul, l-am tăiat în câte șase pătrate per foaie. Pe opt dintre ele am pus șuncă, mozzarella, un pic de piper și le-am împăturat aducând colțurile spre mijloc. Pe celelalte patru am întins marmelada – una cu merișoare, alta cu portocale – am adăugat câte o zmeură și le-am închis la fel.

Le-am așezat în tavă, pe hârtie de copt, le-am înțepat ușor cu furculița și le-am uns cu ou bătut. Apoi – la cuptor, conform instrucțiunilor de pe ambalajul aluatului. Când le-am scos... mirosea a răsfăț! Am gustat imediat: întâi cele sărate, apoi una dulce. Ce a rămas – perfect pentru a doua zi.
Uneori, cele mai simple lucruri sunt cele mai bune. Voi ce idei rapide aveți când vreți ceva ieftin, gustos și necomplicat?

PS: Am făcut un calcul estimativ pe baza ingredientelor și cantităților menționate: 

🔥 Total calorii pentru cele 12 pateuri: 2910 kcal 

🍽️ Medie calorii per pateu: aproximativ 242 kcal 

👉 Aceste valori sunt orientative și pot varia în funcție de brandul ingredientelor și cantitatea exactă folosită. Pe scurt: nu vă jucați cu focul (caloric)! Aceste pateuri sunt atât de gustoase și pline de calorii, că dacă le mănânci pe toate singur, s-ar putea să te salute cântarul cu „bună dimineața, campionule!” 😄

De ce nu este bine să moderezi comentariile pe blog?!

Unul dintre cele mai frumoase aspecte ale blogosferei este comunicarea deschisă și liberă. Chiar dacă proprietarul blogului nu are întotdeauna timp să răspundă la comentariile facute pe marginea unui articol, alți bloggeri sau cititori pot găsi comentariul interesant și pot intra în discuție. Comentariile pot inspira alte idei, pot dezvolta subiecte și pot crea o comunitate vibrantă și activă. 

Iată câteva motive pentru care moderarea comentariilor poate fi dăunătoare:

♦ Se pierde dinamica discuțiilor! Comentariile sunt o parte esențială a interacțiunii pe bloguri. Cititorii revin cu plăcere pentru a vedea răspunsurile la comentariile lor sau pentru a citi noi perspective asupra unui subiect interesant. Dacă comentariile sunt blocate/moderate, acest flux natural de conversație este întrerupt. Eu spre exemplu, ma intorc cu drag sa citesc ce mi s-a raspuns sau daca este o tema foarte interesanta, revin sa citesc si parerile altor comentatori... La blogurile care "cenzureaza" intru o data, poate încerc si a doua oara, constat ca nu a aparut înca nimic la comentarii... apoi uit unde si ce am comentat!

♦ Blogurile devin "uscate" și plictisitoare! Blogurile care cenzurează comentariile riscă să devină neinteresante pentru cititori. Oamenii își pierd interesul dacă nu văd nicio activitate în secțiunea de comentarii și în cele din urmă, uită de blog. 

♦ Întârzierea răspunsurilor 😒 Este ca râsul cu efect întârziat la un banc – dacă trebuie să aștepți prea mult pentru a vedea un comentariu aprobat, comentariul își pierde farmecul și relevanța. Eu ma delectez citind si ce au scris anteriorii iar daca este ceva care ma priveste, comentez si la comentarii.
♦ Provocarea polemicilor: Comentariile controversate arată în primul rând că blogul tău este interesant și provoacă discuții. Este important să lăsăm aceste comentarii să fie vizibile, deoarece ele reflectă diversitatea opiniilor și pot stimula dezbateri constructive. 

♦ Autoreglarea comunității: Cititorii inteligenți pot identifica singuri comentariile nepotrivite sau ofensatoare. Un comentariu batjocoritor este o nota foarte proasta pentru comentator! Acel comentariu poate fi eliminat ulterior, dar parerea mea este ca acel "lipsit de educatie" trebuie lasat sa se faca de rusine!

Orice om sanantos la cap poate sa identifice prostii si pros-crescutii!Lăsând aceste comentarii vizibile, le permiteți cititorilor să vadă cine sunt cei care nu respectă regulile bunei conduite și să îi ignore sau să îi corecteze. 

În concluzie, moderarea tuturor comentariilor poate face mai mult rău decât bine. 

Lăsați comunitatea să se exprime liber și veți vedea cum blogul vostru devine un loc vibrant de discuții și schimb de idei!

Eu spre exemplu, am introdus doar moderarea comentariilor la articole mai vechi de 3/5 zile. Ca sa nu pierd din vedere acele comentarii. 

Orice comentariu este valoros pentru un blogger! Un comentariu este o dovadă că articolul a fost citit și apreciat. Este o confirmare că munca depusă a avut un impact și a stârnit interes. Mai mult, comentariile permit bloggerului să interacționeze cu cititorii săi. Această conexiune directă este foarte valoroasă și creează un sentiment de comunitate. Comentariile pot oferi feedback valoros, fie că sunt aprecieri, critici constructive sau sugestii pentru viitoare articole. Acest feedback ajută bloggerul să se îmbunătățească și să evolueze.
Si poate mai mult ca orice, fiecare comentariu este o sursă de motivație! Este o recunoaștere a efortului depus și oferă un sentiment de împlinire și satisfacție personală. Comentariile pot inspira noi idei pentru articole viitoare. Ele pot deschide noi perspective și subiecte de explorat, menținând blogul proaspăt și interesant.
Salve bloggeri! Vivat blogosfera! 🎉

Paste cu brânza a la Potecuta

Potecuta mi-a facut zilele trecute pofta cu o reteta pe care a publicat-o aici. 

Nu am asteptat decat câteva zile si am probat si eu. Nu am stiut daca Feta trebuie rasa sau taiata felii… eu am ras brânza si am acoperit forma. 

Apoi am pus brânza fina Philadelphia, si am acoperit totul cu Farfalle – paste italiene în forma de fluturasi. Am pus la ochi.. cred ca un pic prea multe, dar… Reteta Potecutei nu are cantitati date, asa ca am improvizat ☺ 

Cu usturoiul am fost foarte generoasa… a mirosit casa câteva zile, chit ca am aerisit mereu! ☺ Am preset patru catei de usturoi, am presarat putina boia-dulce sis are (pentru ca brânza mea Feta nu a fost sarata si nici Philadelphia). Dupa care am acoperit totul cu lapte. Insa punga mea cu lapte de 1 L era deja începuta, si alta nu am avut. Am copletat cu “lapte de migdale”. 

Deasupta trebuia pus un “amestec de cascaval si brânza rasa”, nici de asta nu am avut, eu am ras Parmesan. 

Am dat la cumptor, la 200° aerul circulant, pentru aproximativ trei sfert de ora. Hmmm si ce foame îmi era! Am stat cu nasul lipit de fereastra cuptorului, ca un copil care asteapta fursecurile de Craciun! 

Când am hotarât ca parmesanul are crusta si laptele s-a tras în paste, am scos forma din cuptor si m-am servit cu o portie. Oh si ce fierbinte este brânza!!! A trebuit sa astept… si ce parfum apetisant ma învaluiaaa… 

Când s-a racorit putin, am putu sa savurez. Este o “budinca” deosebit de gustoasa. O recomand deasemenea. 

Sunteti curiosi?... Reteta – la Potecuta! Multumim Potecuta draga! ☺

Sos de gutui

Bunica mea a fost directoare de scoala, dar si o gospodina deosebita. A locuit multi ani în judetul Buzau, la doi-pasi de Vulcanii Noroiosi. Multe vacante mi-am petrecut aici si doar când am devenit adult, am fost constienta cât de norocoasa am fost si ce copilarie minunata am avut...
Bunica gatea cu tot ce avea în gradina, nu cumpara mai nimic de pe piata - avea toate legumele si fructele care-i erau necesare. Îmi mai amintesc ca în camara, borsul din borcanul urias nu se termina niciodata. Cam toate ciorbele ei erau pe baza de bors si de loboda.
Nu avea animale, de aceea cumpara saptamânal oua, lapte si smantâna de la niste gospodari din vecinatate. Tot de la ei cumpara din când în când câte un pui sau o gainuta, când veneam eu si fratele meu în vacante. Bunica consuma rar carne si a trait pâna aproape de 90 de ani, Dumnezeu sa o odihneasca în pace!
Zilele trecute am cumparat doua gutui, pentru parfum... Dintr-o data, mi-am amintit de unul din sosurile speciale ale bunicii si tare dor mi s-a facut!... Nu am ajutat-o niciodata la bucatarie, dar fara sa fiu atenta în mod special, am învatat multe de la bunica. Parca o vedeam chiar acum, lânga mine... Spala bine puful de pe coaja si taia în cubulete gutuile, scobind cu grija miezul cu sâmburi. Apoi, punea într-o tigaie la incins, o bucatica de unt cât o nuca si rumenea bine gutuile.

Separat, facea zahar-caramel într-o craticioara, îl stingea cu o cana cu apa calda si îl amesteca pâna când se dezlipea de pe lingura de lemn. Dupa care turna siropul peste gutui, mai adauga o ceasca de lapte si lasa totul sa fiarba la foc mic, pâna când scadea suficient.

Spre final, freca o lingurita-doua de amidon-de-cartofi cu apa rece si turna peste sos, sa îl îngroase. Mmmm ce aroma! Gata era sosul pe care îl serveam lânga fripturica sau doar lânga piureul de cartofi.

Sosul de gutui este deosebit de fin si gustos si se poate servi cald sau rece.
Acest sos dulce-acrisor se potriveste perfect cu carnea de vanat dar si cu friptura de gasca, vitel sau purcel. Ca o variatiune, în loc de lapte, se pot pune vin alb, un pic de sare si spre final frunze de patrunjel tocat fin. Lasati-va inspirate de arome si combinati-le asa cum simtiti mai bine! Pofta buna!

Mere coapte

Eu descojesc merele, le scobesc cotorul si le scot semintele, umplu orificiul cu zahar brun si cateva stafide, deasupra presar zahar vanilat si pulbere de scortisoara si pun merele în cuptor, la 180°C pentru trei-sfert de ora. Pentru mai multa aroma, pun coaja de mar (rulata ca un trandafir) alaturi de mere, în vasul de copt ♥ Merele sunt delicioase ♥

Perinite decorative pentru Halloween

Saptamâna trecuta am gasit intr-un magazin, servete "Halloween", din pânza de bumbac. Tare dragute dar... nefolositoare! Cine sa stearga vasele la bucatarie pe asa ceva?! Le-am privit pret de cateva secunde si le-am si vazut transformate în fete de perna ☺ Le-am cumparat si cum am ajuns acasa, le-am îndoit pe jumatate, le-am cusut pe doua laturi si pe a-III-a latura am montat un fermoar. Am înfățat cu ele doua perinite si TARATATAA! Gata puisorii decorativi! ☺ Happy Halloweeen!

Invitatie la cocktail - Un Caribben?

Ei da, este o invitatie la barul virtual, nu neaparat de dimineata, ci pentru mai pe seara ;-) Invit la un cocktail pe tot vizitatorii blogului. Participantii la Miercurea fara cuvinte 25/2019 sunt invitati de onoare: Rux Copilarim, Lumea lui Alexandru,Cartim,floarea bunica, Marie J., ina02s, Diana, Poteci de dor, Karmapolice, Daurel, Laura, Zina, Nima. Sanatate, bucurii si sa ne reîntâlnim cu placere si miercurea viitoare, la MfC.

Reteta cocktail Caribbean
(reteta calculata pentru un pahar)

2 cl Rom alb
2 cl Bols Creme de Banane
4 cl Nectar de banane
cateva picaturi de sirop de trestie de zahar
Sampanie rece, de la gheata (eu am folosit pro-secco rosé la doza)
1-2 cirese în sirop de migdale – pentru garnisire

În afara de sampanie, se pun componentele în Cocktail -Shaker împreuna cu 2 cuburi de gheata si se scutura energic. Se toarna prin sita într-un pahar-lalea. Se completeaza cu sampania. Se înfig ciresele pe o tepusa speciala si se orneaza paharul.

Nu exista un moment anume când se recomanda servirea cocktailurilor pe baza de sampanie. În general, aceste cocktailuri sunt binevenite în orice moment al zilei sau al noptii. La un mic-dejun romantic, în timpul amiezii dogoritoare a unei zile de vara sau la încheierea unei cine elegante... Cocktailurile cu sampanie sunt digestive excelente si însotitoare acidulate ideale pe parcursul unei nopti amuzante.
PS: Orice consum cu masura este placere, orice abuz devine chin!

De Mos Nicolae

La multi ani, sanatate, bucurii si o minunata zi de Sf. Nicolae tuturor celor ce ajung pe aceasta pagina si in mod special, celor care au participat ieri la MfC: Rux Copilarim, Poteci de dor, Maria, Diana, Nima, Lumea lui Alexandru , Ghita B, floarea bunica, AlexAlex, Suzana, Flaviana si Gina. 

PS: o idee pentru "Decoratiuni pentru sarbatorile de iarna" rubrica initiata de Rux: o crenguta de brad, infipta intr-un pahar plin cu nisip. Am invelit paharul cu o bentita aurie (ramasa de anul trecut de la un cadou) si am atarnat pe crenguta cateva margele vopsite in rosu si auriu. Am format un inel dintr-o nuieluta de salcie pe care am legat-o cu siret rosu si auriu. Pe inelus am agatat un clopotel si am lipit fundita cu o pietricica rosie ce s-a desprins de la o brosa veche, pe care nu o mai purtam. Acest aranjament poate decora minunat biroul, la locul de munca 😀 Spor la treaba si multa inspiratie pentru alte "Provocari Verzi", acum in cea mai frumoasa luna a anului.

Invitatie la barul virtual - Un Manhattan , va rog!

(reteta calculata pentru un pahar)

4 cl. Canadian Whisky
2 cl. Vermouth Rosso
2 picaturi Angostura
Pentru garnisire 1-2 Cirese-cocktail

Se masoara ingredientele exact, se introduc în Shaker împreuna cu câteva cuburi de gheata si se amesteca cu o lingurita de bar (lingurita cu coada lunga).
Se alege un pahar cupa, cu picior lung. Se toarna compozitia în pahar prin stercuratoarea Shaker-ului. Se introduce în pahar tepusa în care am înfipt 1-2 cirese speciale pentru cocktail.

Pentru servirea acestui cocktail nu este nevoie de pai.


Cocktailul Manhattan este un Short-Drink si dupa Martini Cocktail, Manhattan este cel mai cunoscut si comandat cocktail. Este un "clasic" preparat dupa exact aceeasi reteta în întreaga lume. Pentru ca stimuleaza usor apetitul, se serveste înainte de masa de seara sau dupa-amiaza târziu, la "Ora de Cocktail".
PS: Orice consum cu masura este placere, orice abuz devine chin!

Invitatie la barul virtual - Un Adria look, va rog!

(reteta calculata pentru un pahar)

2 cl. Gin
2 cl. Bols Curaçao Blue
2 cl. suc de lamâie Hitchcock
Sampanie de la gheata

Se masoara ginul, curaçao si sucul de lamâie, ingredientele se introduc în Shaker împreuna cu doua cuburi de gheata si se amesteca scuturând energic.
Se alege un pahar "lalea" cu picior lung. Se toarna compozitia în pahar prin stercuratoarea Shaker-ului. Se mai adauga doua cuburi de gheata si se completeaza cu sampanie pâna când paharul se umple.
Cocktailul se orneaza cu o boaba de Physalis.
Pentru servirea acestui cocktail nu este nevoie de pai.

Nu exista un moment anume când se recomanda servirea cocktailurilor pe baza de sampanie. În general, aceste cocktailuri sunt binevenite în orice moment al zilei sau al noptii. La un mic-dejun romantic, în timpul amiezii dogoritoare a unei zile de vara sau la încheierea unei cine elegante... Cocktailurile cu sampanie sunt digestive excelente si însotitoare acidulate ideale pe parcursul unei nopti amuzante.

PS: Orice consum cu masura este placere, orice abuz devine chin!

Idei pentru decorat masa de Paste

Acum câteva zile, Elena a prezentat într-un articol o idee de decorat masa de Paste. Mi-a placut atât de mult combinatia albastru-verde încât pentru anul acesta am dorit sa realizez ceva asemanator. Singura problema este ca nu am chargers (farfurii de baza /de loc) albastre, am doar argintii (din inox), rosii si portocalii (din sticla). Joi am avut zi libera si... am pierdut-o cautând în orasul chargers blue. Fara succes! Vineri a fost închis peste tot, sâmbata am avut alte probleme administrative, asa ca în dimineata primei zile de Pasti înca nu stiam cum voi decora masa. Pâna la urma am hotarât sa folosesc din ce aveam în dotare, chargers argintii, fata de masa roz pal si serviciul de portelan alb cu buchete de flori de cires.
Întotdeauna calc fata de masa proaspat si o asez imediat pe masa, pentru ca materialul sa nu aiba niciun fel de cuta. Am calcat si servetelele din setul roz si le-am împaturat în stil "lalea" atasând cate un inel de servetel din portelan roz. Am asezat pe chargers doar farfuriile pentru felul doi, farfuriile adânci le-am pus în cuptor la 50°, sa fie calde atunci când servesc supa. Lânga servetel am pus câte o floare de Helleborus, numita si Trandafirul lui Christos (pentru ca înfloreste la Craciun si se trece la scurt timp dupa Paste). Întâmplator, am în curte o tufa cu flori galbene si una cu flori roz.
Am pus tacâmurile din setul de argint, apoi am ales paharele. Pentru ca urma sa servim copane de gâsca [fetelor mele nu le place carnita de mel :-( ], am hotarât ca se asorteaza vin rosu, deci am aranjat pahare de vin rosu si pahare de apa. Pâna aici totul a fost obisnuit. De acum a început "munca de creatie" ☺ Am început sa decorez!
Am plasat în mijlocul mesei un sfeșnic din portelan alb cu lumânare roz-pal (am un sertar în care "colectionez" lumanari decorative în toate culorile si de toate formele☺) în jurul caruia am înfasurat o banta din matase, în culori pastel, festonata cu fir verde metalic. Firul metalic ofera tinuta bantei si eu am pliat-o usor, evantai, pe diagonala mesei. Pentru ca banta parea "golasa" am improvizat, folosinf doua inele decorative cu floricele roz, din acelea ce se pun pe supotrturile de lumânari pentru a împiedica ceara sa curga pe fata de masa. Am "umplut" inelul cu matasea bentiței. Decoratiunea înca tot mai parea saraca!
Mi-am amintit ca am pe undeva un pumn de iepurasi si oua în miniatura, exact în nuante de roz. I-am plasat din loc în loc pe banta. Am "sacrificat" câteva gerbera din buchetul ce trona de câteva zile în sufragerie, am taiat coditele si am folosit doar inflorescenta pentru a da o pata mai clara de culoare mesei. Pe cealalta diagonala am pus doua castronase din portelan alb, fiecare cu câte trei oua încondeiate - bineînteles ca am ales pe cele roz sau în nuante de roz. Mi-a placut mult ca cele doua diagonale decorative au format o cruce pe masa, ceea ce mi s-a parut deosebit de potrivit pentru evenimentul serbat. Pentru ca bratul scurt al crucii mi s-a parut prea scurt, am prelungit, plasând de fiecare parte câte o lumanare decorativa în forma de ou, pe câte o farfurioare de sticla. Am mai pus câte o gerbera lânga si gata! Masa mea în stil romantic a fost gata! Nu am avut un plan concret, ideile s-au dezvoltat spontan si în final am fost foarte multumita de rezultat. Atât fiicele cât si sotul (care între timp a gatit meniul de Paste), au apreciat decorul ☺
Pentru mâine înca nu stiu cum voi decora masa ;-) Va fi din nou o idee spontana! ☺









Sarbatori cu LUMINA, PACE si TIHNA! Un PASTE FERICIT!

Meniu de weekend - idei, recomandari

Daca în timpul saptamânii servim mâncaruri usoare, în general salate, la sfârsit de saptamâna ne rasfatam cu câte ceva mai rafinat, care necesita cel putin 3 ore munca la bucatarie! ☺ Însa merita!
Meniul de astazi a fost rata umpluta cu prune, stafide si portocale, coapta la cuptor si unsa cu miere, pâna când exteriorul ratei a devinit crocant. Alaturi, sos de vin rosu si traditionala garnitura - varza rosie calita si galuste de cartofi umplute cu prune uscate. Ca aperitiv, am preparat un Campari cu suc de portocale proaspat stoarse si bineînteles la masa, câte un pahar cu vin bun de Bordeaux (un Château Le Chêne Haut-Médoc, 2010). La desert, o cupa cu înghetata de mango si ciocolata.

Am vrut sa vad stele verzi...

....în farfurie! Asa ca, am taiat o carambola si ca sa fie mai șic, i-am asortat un cal maro (din praf de cacao) ☺



Averrhoa carambola este un pom fructifer originar din Filipine /Asia de Sud-Est, dar este cultivat în toate zonele tropicale si subtropicale, în special Hawaii, Ecuador, Haiti si Brazilia.
Pomul poate ajunge la înaltimea de 10 metri - în cazuri excepționale chiar până la 25 de metri. Are ramuri puternice si frunze ovale, groase si pe ambele părți acoperite cu peri moi, catifelați, de culoare albă. Inflorescențele se dezvolta în lungul axei frunzelor, direct pe trunchi sau ramura. Sunt flori mici de culoare alb-violet. Fructele au o lungime de 8-13 cm si diametrul de 5-6 cm, au forma eliptica și sunt în mod clar împărțit longitudinal în cinci creste și văi . Carnea fructului este verde-gălbuie, transparenta și are gust ușor dulce-acrisor.
Carambola este cunoscuta si sub denumirea de Fruct stea, datorita faptului ca taind fructul transversal în felii , se obțin stele decorative, ce pot fi folosite cu succes în garnisirea deserturilor, salatelor și cocktailurilor.
Fructul conține 89-90% apă și valoarea calorica este de 150kJ/100g (35kcal/ 100g).
În medicina chineză, fructul zdrobit este considerat un bun agent de vindecare a rănilor și sucul potolește setea antipiretica.
Atentie: acest fruct nu este recomandat pacienților cu insuficiență renală (insuficiență renală cronică)!