Mască versus văl

Vă mai amintiți scandalul cu vălul islamic, de acum 10-12 ani, când oamenii din toată lumea s-au împărțit în două tabere: pro și contra vălului religios, când unele state au introdus în legislații prevederi de genul: e interzisă acoperirea feței - cu orice! - într-o proporție în care persoana nu poate fi identificată? Atunci, bau-bau era terorismul și unele drepturi au fost restrânse în ideea de a diminua “fenomenul”. Unii politicieni doreau ca drepturile omului să fie și mai restrânse, dar cetățenii din mai toată lumea au zis “pas”: “îmi asum riscul; tu, stat, nu-mi restrȃngi dreptul la libera circulație, la adunări, nu mă percheziționezi când vrei, unde vrei ș.a.m.d.”! Se “argumenta” atunci că e pentru “eliberarea femeilor” interzicerea vălului (deși unele vor să poarte vălul - și “masca”) și că e o măsură împotriva terorismului - sub văl ar putea fi un bărbat dispus să arunce în aer cine știe ce… sau ar putea fi o femeie acoperită din cap până în picioare și care ar putea avea sub “rochiile” ei o centură cu explozibil… Și altele de gen, ca și cum o femeie cu rochie scurtă, cu tatuaje și cu o burtă falsă de gravidă plină cu explozibil n-ar fi putut face același lucru. S-a dovedit, în timp, că atacurile teroriste au continuat, cu toată interzicerea vălului în unele state. Acum, însă, a mai auzit cineva de vreun atac terorist? Poate mai sunt?! Dar cui îi mai pasă? Acum, audiența o face virusul, deci despre acesta vorbește toată lumea! Teroriștii cu arme și explozibil se tem de virus?! Au devenit ei, brusc, solidari cu ceilalți oameni în lupta împotriva acestui virus? Pot purta liniștiți mască și pot “dărâma” o mulțime de simboluri “capitaliste”. E foarte bine că n-o fac! Nu mă înțelegeți greșit. Mă întreb, însă, cum de s-au potolit?! Pot purta mască și se pot plimba liber păstrând distanța regulamentară… Ce-i oprește pe “kamikaze” să facă ce au mai făcut, mai ales că e mai simplu, cu tot cu poliția și armata de pe străzile lumii… Hoții de lemne nu s-au potolit. Credeți că s-au potolit traficanții de droguri sau de armament?

Ȋmpotriva teroriștilor - și a borfașilor de duzină - s-au plantat camere video aproape peste tot; vor urma (pretutindeni) scanerele termice cu infraroșu și dronele care vor descoperi in mulțime pe cei cu temperatura mai mare decȃt cea considerată normală și “cititoarele dechipuri” acoperite cu mască? Big brother e aici pentru binele nostru, desigur. Urmează microcipul implantat, pentru a descoperi din timp vreo posibilă infecție cu transmitere rapidă in masă?

“Bomba biologică” e mai periculoasă decât o încărcătură de TNT, mai mulți oameni se tem să nu se îmbolnăvească și să moară de vreo boală teribilă care amenință omenirea decât de o bombă “obișnuită” care poate exploda într-un loc și să facă victime “pe arie restrânsă”, ceilalți fiind în siguranță pe unde sunt. Când Ebola, de exemplu, făcea ravagii prin statele africane îi compătimeam pe acei oameni, făceam donații pentru a fi ajutați, dar ne vedeam de viață, uitând repede că alții se luptă pentru viața lor  - acum învățăm pe propria piele ce înseamnă un astfel de pericol.

Schijele nu se “iau” din aer, ca virusurile și unele bacterii… Așa, se rezolvă simplu: cetățenii se vor supraveghea unii pe alții, chiar luptându-se între ei: cei care respectă interdicțiile cu cei care nu le respectă, fără ca primii să-și dea seama că se pot expune îmbolnăvirii.

Că e pandemie, terorism sau război cred că trebuie să ne păstrăm rațiunea, să nu renunțăm la a gândi și, mai ales, să nu ne resemnăm într-o veșnică restrȃngere a drepturilor fundamentale pe care unii le consideră “pericol existențial”.

Măsurile de siguranță se vor relaxa la un moment dat, dar masca va fi purtată în continuare de mulți oameni… unii dorind să se protejeze, alții dorind să nu fie recunoscuți.

Fapt divers. Bănuiesc că știți: iarna - mai ales când e foarte frig - masca din pânză va îngheața pe figură și riscați un ”romantism” la nivelul oaselor feței; ochelarii se aburesc (chiar și vara în anumite condiții) dacă țineți și nasul în mască, iar dacă nu acoperiți nasul purtați masca total degeaba. In unele cazuri e posibil să apară ulcerații (de presiune) la nivelul tenului, prin contactul cu o mască nepotrivită, mai ales din cauza transpirației; oxigenul nu mai ajunge cum trebuie in plămȃni și respirația va deveni prea scurtă, sacadată, iar dacă sȃngele nu se oxigenează cum trebuie in timp pot apărea alte simptome de hipoxemie. In niciun caz să nu vorbiți prea mult cȃnd purtați masca - veți ȋncepe să tușiți din cauza uscăciunii cavității bucale și a căilor respiratorii.

Purtați mască! Dar acoperiți-vă și nasul; nu mai purtați masca sub bărbie sau atârnată de-o ureche (trăgând-o pe față numai în magazin, de exemplu) - dacă vreți să fiți, cu adevărat, ceva mai mult protejați decât fără mască. Iar pe cei care nu poartă mască lăsați-i în pace! Unii nu vor să o poarte, iar unii nu pot să o poarte. Să gȃndim, măcar un pic, in afara cutiuței noastre.

Sursa foto: pixabay; autor: Anestiev/Bessi

Femei musulmane - vestimentatie

Nu voi descrie vesmintele amanuntit ci ma voi referi, asa cum am inteles, la vălul islamic si alte cateva obiecte vestimentare.

Vălurile lungi care invaluie trupurile femeilor musulmane sunt de mai multe feluri, cu denumiri diferite dar cunoscute cu denumirea generica "vălul islamic".

Conform Coranului, atat femeile cat si barbatii sunt sfatuiti sa fie modesti.“Spune-le credinciosilor sa-si plece privirea si sa fie modesti (surah 24:30) Surah 24:30-31 e mai clara cu privire la femei, carora li se sugereaza sa-si acopere frumusetea care ar trebui vazuta numai de soţii lor si de alti membri ai familiei. Coranul se refera la: capul acoperit cu un batic (khimār) si corpul cu jilbāb (un fel de mantou), cu faţa si mâinile dezvelite, vestimentatie menita sa le fereasca de poftele barbatilor, de hartuire - desi nu prea functioneaza, avand in vedere numarul mare de violuri raportate in unele state (vezi Egipt) in special la sfarsitul sarbatorii de Ramadan.

Tot pentru a nu atrage atentia asupra caracteristicilor trupului si barbatii musulmani poarta haine lungi si au capul acoperit. Musulmanii considera ca trebuie sa poarte vesminte care sa arate modestia si faptul ca se deosebesc de cei care nu respecta indicatiile de modestie ale Profetului.

Acoperirea capului a fost introdusa in Arabia cu mult inainte de Profetul Mohamed, inca de la primele contacte cu Siria si Iran, state in care vălul era un semn al statului social. Primele atestari sunt din vremea regelui asirian Teglat-Phalazart I (cca anul 1000 i.e.n.), in colectia de legi unde scria ca e “obligatoriu pentru fiicele pubere ale barbatilor liberi si interzis pentru prostituate”. In Codul lui Hammurabi (sec. 18 i.e.n.) femeile libere erau obligate sa poarte văl, spre deosebire de sclave – femeile care nu purtau riscau sa fie pedepsite. Un text asirian facea din văl un semn distinctiv intre o femeie onorabila si o prostituata. In antichitatea greaca si romană vălul facea aceeasi distinctie: femeiele onorabile purtau văl, sclavele si prostituatele nu. Aceasta functie de distinctie sociala a fost mai apoi imprumutata in Coran. In iudaism legea impunea femeii sa isi acopere capul, ca simbol al apartentei sale la sotul ei. Rabinul Josy Eisenberg sublinia ca “legile antice ale civilizatiilor semitice cum erau cele ale asirienilor, obligau femeile casatorite sa poarte văl”. In crestinism, numerosi “Parinti ai Bisericii” recomandau femeilor crestine sa poarte văl. Apostolul Pavel, in Prima Epistola catre Corinteni, nota: “Barbatul nu trebuie sa poarte văl căci el este imaginea gloriei lui Dumnezeu, dar femeia este gloria barbatului, iata de ce ea trebuie sa poarte semnul dependentei sale”. Chiar si azi, mai ales in zonele rurale, femeile isi acopera capul cu un şal, basma etc. atunci cand merg la biserica, dar sunt multe care poarta basmaua oriunde si oricand, ca semn al “dependentei” (casatoriei).

Cele mai multe sisteme legale musulmane cer dovedirea modestiei prin acoperirea intregului trup in public, la vedere fiind numai faţa si mâinile. In sistemele radicale se pretinde si acoperirea feţei – in unele cazuri lasand numai ochii la vedere (niqab), in celelalte nici chiar ochii (burqa).

Practic, numai femeile care nu lucreaza isi pot permite sa ramana retrase si sa poarte vălul.

Baticul (hijab) este de mai multe feluri, legandu-se in functie de zona, si acopera capul, gatul si uneori sânii celor mai multe femei musulmane, indiferent ca acestea poarta blugi sau rochii lungi. “Baticul” poate consta din una sau doua esarfe in care se infasoara capul si gatul, fiind cel mai popular. (modele la shakuka).

Altele despre hijab tot la shakuka.

Chador este ca o rochie lunga, simpla, care acopera intregul corp, inclusiv gleznele si incheieturile, dar lasa faţa vizibila. Cel mai adesea vălul chador e negru, fara ornamente sau elemente decorative si se intalneste in special in Iran.

Niqab acopera tot corpul, capul si faţa, avand o deschidere numai pentru ochi. Niqab e de doua feluri: un văl lung pentru corp si unul pentru faţă, lasand ochii si o parte din frunte la vedere; al doilea tip e format din vălul lung care acopera trupul si vălul care acopera si fruntea, lasand pentru ochi o fantă ingusta. Aceste stiluri pot fi intalnite in toata lumea musulmana dar sunt mai comune in statele din Golf. 

Burqa e alcatuita din văluri care acopera atat corpul in intregime cat si capul si faţa, in dreptul ochilor fiind o panza mai rara, ca o sita. Vesmantul e intalnit in special in zone din Afganistan si Pakistan. Intre 1996-2001, in timpul terorii talibane (de care zona inca nu a scapat), burqa a fost obligatorie prin lege. Poate avea orice culoare.

Niqab si burqa sunt vălurile care au nascut numeroase controverse si dezbateri in Europa, unii politicieni pledand pentru interzicere ba pe motiv de opresiune a femeii ba pe motive de securitate.

Abaya e un vesmant lung, negru, lejer, prevazut cu nasturi sau fermoar in faţă. Sheila este o esarfa neagra ce acopera capul. Abaya si sheila sunt confectionate in general din matase neagra si pot fi simple sau sofisticate, dar sunt vesminte care fac parte din portul traditional al diferitelor regiuni din Orientul Mijlociu si sunt purtate in principal in scop cultural nu religios.

Burqini (burkini) este costumul de baie traditional al femeilor musulmane; e confectionat din material supraelastic subtire, cu maneci lungi, care le acopera corpul in intregime, in afara de faţa, mâini si picioare (care sunt acoperite de pantaloni).

Femeile musulmane din Arabia folosesc abaya; cele persane folosesc chador; femeile musulmane afgane folosesc burqa, cele indo-pakistaneze purdah sau niqab, cele din Malaezia si Indonezia folosesc kerudung, cele din Africa buibui. Ajunse in statele din Occident cele mai multe folosesc hijab, un şal mai mare care le acopera capul desi ele poarta haine obisnuite dar care nu dezvaluie prea mult din suprafata pielii.

Islamul nu e preocupat de stil cat timp cerinta religioasa (a modestiei) este indeplinita. Hijab nu e o cerinta culturala, cum cred multi, ci una religioasa.

In anul 2011 Franta si Belgia au interzis, la nivel national, purtarea vălului islamic (cel care acopera faţa in intregime, ca masura de securitate si impotriva opresiunii femeii – cele care poarta niqab sau burqa sunt amendate. In Senegal, Ciad si Camerun (state cu populatie predominant musulmana) li s-a interzis femeilor sa mai poarte acest vesmant (ca masura de securitate, dar legea nu pare sa aiba prea mare succes: la doua saptamani de la intrarea legii in vigoare, in Ciad, doi teroristi purtand burqa s-au aruncat in aer, ucigand 27 de persoane); in Egipt se doreste interzicerea in institutiile de invatamant.

In state precum Elvetia, Italia, Rusia, China, Spania vălul este interzis numai in anumite regiuni, nu la nivel national, iar dezbateri pro si contra sunt in mai multe state, inclusiv Tunisia, iar in Iran, in 3 ianuarie 2016 a fost respins un proiect de lege care urmareste sa ofere mai multa putere politiei iraniene si militiilor pentru o mai buna respectare a portului vălului islamic – a fost considerat neconstitutional proiectul de lege.

Daca o femeie e libera sa-si dezvaluie trupul in public de ce sa nu fie libera sa si-l acopere? Cu toate acestea, multe femei din unele comunitati musulmane militeaza pentru permisiunea de a nu mai purta burqa, niqab sau chador daca nu vor.

Surse info (online) pentru cei interesati:

- https://ro.wikipedia.org/wiki/Hijab

- https://ro.wikipedia.org/wiki/Burka

- https://en.wikipedia.org/wiki/Burqini

- http://www.al-islam.org/hijab-muslim-womens-dress-islamic-or-cultural-sayyid-muhammad-rizvi/why-hijab

- https://www.facinghistory.org/civic-dilemmas/brief-history-veil-islam

- http://www.gandul.info/international/controverse-religioase-in-franta-scandalul-valului-islamic-13753532

- http://www.garbo.ro/articol/Social/8556/Valul-islamic-interzis-si-in-Belgia.html

- http://qz.com/326086/the-places-in-the-world-that-have-a-burqa-ban/

surse foto: wikipedia, http://www.shukronline.com/womens-jilbabs.html.