Prin anul 1994 s-a venit cu ideea expertizării tehnice a construcțiilor cu risc seismic și pentru cele expertizate, constatate că au risc seismic I (adică risc de prăbușire totală sau parțială) s-a apelat la „bulina roșie”. Urmau consolidările. Unele clădiri au fost consolidate. Probabil că există și oameni mulțumiți, dar pe unii i-am auzit reclamând că le-au fost, efectiv, stricate apartamentele. Dacă proiectul va deveni lege, bulinele vor fi înlocuite cu panouri de avertizare la intrările în spațiile respective, după primirea raportului de expertiză tehnică.
Se instituie ipoteca (în beneficiul statului, probabil) pe imobilele acestea și proprietarii trebuie să-și plătească ratele conform calculului „per suprafață locuință”. Se va pune poprire pe veniturile proprietarilor (pensii, salarii)? Ce se întâmplă în cazul celor care trăiesc din „venitul minim garantat” sau pensii atât de mici încât ar rămâne fără bani de utilități și/sau strictul necesar? Ce se va întâmpla în cazul imobilelor despre care e posibil să se constate că e mai mare daraua decât ocaua (adică, e mai ieftin de demolat decât de consolidat)?
„Tehnocrația” a leșinat, a fost lăsată baltă ideea. „Social-democrația” și ceva „tehnocrație” au fost resuscitate, ideea a-ncolțit din nou: prin proiectul de lege, în dezbatere publică, aflat pe masa deputaților de azi. Camera deputaților e forum decizional (senatorii au votat proiectul de lege în 2018).
Clădirile multietajate cu destinația principală de locuință vor fi incluse în programul de reabilitare seismică dacă întrunesc cumulativ următoarele criterii:
Expertizarea tehnică a clădirilor cu destinația de locuit sau a altor spații publice, precum săli de spectacol, de expoziții, de lectură, spații pentru comerț, structuri turistice de cazare și alimentație publică, se va face la solicitarea proprietarilor, dar un rol important în identificarea clădirilor susceptibile să intre în programul de reabilitare seismică va reveni primăriilor. Intră în program construcțiile de dinainte de anul 1978.
Ce scrie în proiectul de lege
Proprietarii nu se vor mai putea opune consolidării. Primarul (nu el, personal, dar să fie mai scurt) notifică proprietarul că trebuie să se mute; apoi îl renotifică, apoi obține de la judecător o ordonanță președințială pentru evacuare și „specialiștii în evacuări” încep să-i scoată omului din casă ceea ce acesta crede că are nevoie să ia cu el în locuința temporară, până la terminarea consolidării imobilului, restul e depozitat „în locuri sigure”. Evacuarea se va dispune în cazurile în care nu se poate proceda la restrângerea folosinței încăperilor.
Plata pentru mutat și chiria vor fi plătite din banii localității în cauză. Fiind proprietar, nu-l pot pune pe om să plătească el chiria, ci doar întreținerea și utilitățile la noua locuință.
Autoritățile administrației publice locale vor asigura spațiile necesare depozitării, în condiții de siguranță și cu asigurarea accesului proprietarilor, a bunurilor materiale care nu pot fi mutate în locuințele de necesitate.
Pe întreaga durată a derulării acțiunilor privind reducerea riscului seismic, proprietarii vor sta pe unde-i mută primarul...
Altă precizare din lege: înstrăinarea locuințelor aflate în clădirile reabilitate seismic este interzisă pe o perioadă de 25 de ani, ea putând fi vândută doar dacă se rambursează costul lucrărilor.
Nu se abțin „autoritățile” să mai sape pe sub orașe (mai ales pe sub capitală), tocmai pentru că sunt în zona seismică periculoasă și/sau au clădiri cu risc seismic mare. Pare ceva de genul "modernizare cu orice preț". Consolidează clădirile vechi și permit construirea de blocuri pe dealuri lutoase, permit construirea de blocuri înalte și foarte înalte în zone cu grad mare de risc seismic. Au permis modificarea spațiilor – în cazul societăților comerciale – în aproape orice clădire (de câțiva ani au evacuat societățile comerciale de pe la parterul clădirilor de locuințe cu risc seismic mare). Societățile comerciale de la parterul blocurilor mai vechi (în special) se tot schimbă și, care cum vine, se apucă de „reconfigurat” spațiul și-i dau cu spartul de vibrează ferestrele. Când un astfel de imobil ajunge să fie expertizat și se constată riscul seismic mare proștii de proprietari n-au decât să plătească și să plece cu cortul până le e consolidat imobilul.
Toate aberațiile astea mă determină să cred că faza cu „reabilitarea seismica” e doar motiv pentru a sifona căruțe cu bani. Ar trebui să înceapă (și) cu eliberarea autorizațiilor de construire și altele de gen așa cum scrie la carte.
Pare ca nu are logică afacerea aceasta... Bine, dacă nu-i zic logică faptului că politicienii vor să-i oblige pe oameni să trăiască în caz de cutremur. Nu sună a „tun imobiliar” afacerea? Doar întreb, nu afirm.
Propagandiștii acestei legi își încep textele și cuvântările cu fraze gen „tuturor ar trebui să ne fie frică de cutremur”; „știm ce dezastru a lăsat în urmă cutremurul din 1977”; „clădirile se învechesc și tot mai puțin fac față unui cutremur” – bine că fac față săpăturilor cu foreza!